Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat, in sedinta de vineri, reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an incepand cu data de 2 iunie. La data de 18 mai, acest indicator a mai fost redus o data, de la 2,5% la 2%.

Tot vineri, BNR a mai decis reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,5% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an de la 2,5% pe an. Alte decizii luate de Banca Centrala vizeaza pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit, precum si continuarea efectuarii de operatiuni repo si a cumpararii de titluri de stat in lei de pe piata secundara.

Potrivit BNR, aceste masuri sunt menite sa atenueze impactul economic al pandemiei de coronavirus, dar si sa consolideze lichiditatea din sistemul bancar, in vederea functionarii fluente a pietei monetare si a altor segmente ale pietei financiare, precum si a finantarii in bune conditii a economiei reale si a sectorului bugetar.

 

"Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus - de natura sa provoace o turnura abrupta in cursul economiei romanesti la mijlocul acestui an - a inceput sa fie reflectat de cele mai recente date statistice", precizeaza reprezentantii BNR.

Rata anuala a inflatiei IPC a ramas constanta in luna martie, la 3,05%, pentru ca in aprilie sa coboare la 2,68% (de la 4% in luna decembrie 2019). Scaderea acesteia fata de decembrie 2019 a fost determinata de efecte de baza dezinflationiste si de declinul accentuat al pretului petrolului, alaturi de eliminarea supraaccizei la carburanti.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a tins insa sa creasca usor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungand in aprilie la 3,7%, de la 3,66% in luna decembrie 2019. Evolutia este atribuibila unor schimbari in structura consumului survenite in contextul masurilor de distantare sociala, asociate si cu probabile sincope si cresteri de costuri aparute in lanturile de productie si aprovizionare, suprapuse presiunilor inflationiste persistente pe partea cererii si a costurilor salariale, conform BNR.

Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au scazut pana la 3,7% in luna martie si 3,6% in luna aprilie, de la valorile de 3,8% si, respectiv, 3,9%, inregistrate in intervalul decembrie 2019 - februarie 2020.

 

Potrivit datelor preliminare, cresterea economica a decelerat vizibil in trimestrul intai 2020 - la 2,7%, de la 4,3% in trimestrul anterior -, chiar daca in primele doua luni ale anului a ramas deosebit de robusta. In acelasi timp, deficitul balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri si servicii. Drept consecinta, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, in pofida imbunatatirii balantelor veniturilor primare si secundare.

 

Conditiile de pe piata financiara s-au ameliorat ulterior adoptarii deciziilor de politica monetara si dupa depasirea la finele lunii martie a varfului tensiunilor generate de criza Covid-19. Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendenta semnificativa in ultima decada a lunii martie si au continuat apoi sa coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat in lei s-au redus progresiv, in conditiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operatiunilor repo efectuate pe baze bilaterale si prin cumparari de titluri de stat in lei de pe piata secundara. Totodata, cursul de schimb leu/euro si-a atenuat fluctuatiile, osciland intr-un interval restrans, inclusiv in conditiile unei ameliorari a sentimentului pietei financiare internationale.

 

Activitatea de creditare a ramas relativ intensa in martie, pentru ca in aprilie sa resimta efectele crizei pandemice. Astfel, stocul de credite acordat sectorului privat s-a contractat usor, dinamica lui anuala scazand la 5,7%, de la 6,9% in luna anterioara. Ponderea in total credit a componentei in lei s-a redus usor, la 67,1%, de la 67,6% in decembrie 2019.

 

Potrivit estimarilor Bancii Centrale, dupa o scadere moderata in trimestrul al doilea, rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce din nou in jumatatea superioara a intervalului tintei in a doua parte a anului curent, pentru ca apoi sa se repozitioneze si sa se mentina in jurul punctului central al tintei pana la finele orizontului proiectiei, pe fondul manifestarii presiunilor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata.

 

"Incertitudinile asociate perspectivei inflatiei sunt neobisnuit de inalte, data fiind natura fara precedent a unui asemenea soc economic pe plan national si la nivel global, implicand inchideri bruste ale activitatii unor companii si sectoare de activitate, dar si modificari ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt si viteza de redresare a economiei ulterior eliminarii graduale a masurilor restrictive si eficacitatea actiunilor si programelor de sprijinire a companiilor si populatiei. Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale si a celei de venituri, dar si functionarii mecanismului de transmisie a politicii monetare in contextul proiectelor legislative care vizeaza sistemul bancar. Incertitudini si riscuri sporite decurg de asemenea din contractia economiei zonei euro si a celei globale, precum si din evolutiile de pe pietele financiare internationale, in contextul crizei generate de pandemia de coronavirus", mai preziceaza reprezentantii BNR.