| CJ Botosani contureaza viitorul judetului prin infrastructura si proiecte verzi |
| Actualitatea interna Publicat de Elena Icleanu 03 Nov 2025 06:25 |
Intr-un judet aflat la granita de nord a tarii, unde istoria si traditia se impletesc cu nevoia acuta de modernizare, Consiliul Judetean Botosani incearca sa redeseneze harta dezvoltarii regionale prin investitii strategice in infrastructura, energie si servicii publice. Sub conducerea presedintelui Valeriu Iftime, administratia judeteana isi propune sa transforme izolarea geografica intr-un avantaj competitiv, valorificand pozitia de poarta intre Romania, Republica Moldova si Ucraina. Drumurile expres care ar urma sa conecteze Botosaniul de marile artere europene (A7 si A8), proiectele energetice verzi si planurile de dezvoltare a parcurilor industriale contureaza o viziune ambitioasa pentru un judet cu potential logistic, agricol si eolian semnificativ. In pofida provocarilor legate de finantare si de capacitatea constructorilor de a duce la bun sfarsit lucrarile incepute, directia este clara: atragerea fondurilor europene, modernizarea infrastructurii de transport si consolidarea serviciilor publice devin pilonii unei dezvoltari durabile. In jurul acestor obiective, Consiliul Judetean Botosani incearca sa coaguleze energiile administratiilor locale, ale mediului de afaceri si ale comunitatilor, intr-un efort comun de a aduce Botosaniul mai aproape de Europa - nu doar geografic, ci si economic si social.Interviu cu Valeriu Iftime, presedintele Consiliului Judetean Botosani.
- Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructura aflate in derulare in judet si ce impact preconizati ca vor avea asupra dezvoltarii economice locale?
- Din pacate, nu avem foarte multe proiecte majore care sa aduca un impact imediat. Cel mai relevant ar fi drumul expres Botosani - Aeroportul Salcea, aflat in faza de proiectare si care ar putea deschide perspective importante pentru conectivitatea judetului. Un alt proiect este Drumul Vamii, care va lega Botosani de Saveni si, mai departe, de Vama Radauti Prut. In actualul mandat am in vedere cinci proiecte mari de infrastructura, printre care si drumul expres ce ar conecta Vama Racovat, prin Dorohoi, de Autostrada A7, precum si alte rute de mobilitate regionala. Aceste proiecte reprezinta fundatia pe care se poate construi o noua etapa de dezvoltare economica pentru judetul Botosani. Odata finalizate, ele vor facilita accesul investitorilor, vor reduce izolarea economica si vor stimula schimburile comerciale cu restul Moldovei si cu partenerii externi din Republica Moldova si Ucraina. Conectivitatea sporita va genera beneficii directe pentru sectoarele agricol, industrial si turistic, prin scaderea costurilor de transport si cresterea atractivitatii zonei. In plus, modernizarea infrastructurii rutiere va contribui la crearea de locuri de munca, la stabilizarea fortei de munca locale si la cresterea calitatii vietii in comunitatile aflate de-a lungul acestor trasee.
- Cum abordati reabilitarea si valorificarea zonelor industriale sau urbane dezafectate?
- Strategia noastra este de a transforma aceste zone in parcuri industriale, cate unul pentru fiecare oras. Insa, pentru a functiona, este nevoie de infrastructura - drumuri, gaz, conectivitate. Odata ce acestea sunt asigurate, putem dezvolta cu adevarat zone industriale functionale. Prin crearea de parcuri industriale in fiecare oras, ne propunem sa atragem investitii, sa stimulam antreprenoriatul si sa generam locuri de munca pentru comunitatile locale. Este esential ca aceste spatii sa fie insotite de infrastructura adecvata - drumuri moderne, retele de gaze si conectivitate digitala - pentru a deveni atractive pentru investitori. In plus, proiectele vor contribui la revitalizarea urbana, imbunatatind aspectul si functionalitatea oraselor si creand oportunitati economice sustenabile pe termen lung.
- Ce investitii majore aveti in vedere in urmatorii ani in domeniul infrastructurii de transport si mobilitate judeteana?
- Prioritare sunt drumurile expres care sa lege judetul de autostrazile din zona Moldovei (A7 si A8), modernizarea infrastructurii rutiere: Drum Expres (DEx) Botosani - Aeroportul Salcea, DEx Botosani - A7 (Roscani), DEx Botosani - Stefanesti, DEx A7 - Varfu Campului - Dorohoi - Racovat - Darabani - Radauti-Prut si dezvoltarea vamilor: Racovat, Radauti-Prut, Stanca-Costesti si o vama noua la Teioasa - Darabani. Acestea ar putea transforma Botosaniul intr-un nod logistic important intre Romania, Ucraina si Republica Moldova.
- In ce masura proiectele de dezvoltare se aliniaza strategiilor de tranzitie verde promovate la nivel european?
- Sustinem tot ce inseamna producerea de energie din surse regenerabile, precum energia solara si eoliana. Botosani are un potential eolian de aproximativ 1 GW. Suntem foarte atenti si ajutam cat de mult putem constructia liniei de 400 kV dintre Suceava si Botosani, care trece pe teritoriul judetului nostru, si intentionam sa solicitam la Transelectrica sa construiasca si o statie de transformare de 400/200/110 kV, pe teritoriul judetului, pentru a putea descarca viitoarea putere electrica generata de parcurile eoliene si fotovoltaice. Avem in lucru proiecte precum reteaua de gaz metan pentru toate orasele judetului, dar si optimizarea gestionarii deseurilor printr-o statie de tratare mecano-biologica. De asemenea, proiectele de alimentare cu apa si barajul de la Varful Campului au si o componenta ecologica, prin asigurarea resurselor pentru populatie si agricultura.
- Cum colaboreaza Consiliul Judetean cu administratiile locale pentru implementarea proiectelor integrate de dezvoltare regionala?
- Colaborarea dintre Consiliul Judetean si administratiile locale este esentiala pentru implementarea proiectelor integrate de dezvoltare regionala, insa ritmul si eficienta acesteia depind in mare masura de fluxul finantarilor si de continuitatea programelor guvernamentale. Proiectele majore, precum cele derulate prin programele Anghel Saligny si CNI, necesita atentie constanta pentru a fi finalizate in conditii optime, iar intreruperile sau intarzierile pot afecta direct comunitatile beneficiare. Provocarea principala ramane coordonarea cu constructorii si asigurarea resurselor necesare pentru finalizarea lucrarilor, astfel incat investitiile sa nu fie compromise. In acest context, Consiliul Judetean se implica activ in identificarea solutiilor de finantare si in mentinerea continuitatii proiectelor, pentru a transforma planurile in rezultate concrete pentru judet si locuitorii sai.
- Exista initiative pentru atragerea fondurilor europene sau PNRR?
- Da, dar foarte putine. Avem cateva proiecte prin PNRR, inclusiv la Maternitatea Botosani si alte doua-trei obiective, insa nu sunt suficiente. Este nevoie de mult mai multe finantari europene pentru proiecte mari precum alimentarea cu apa (150-300 de milioane de euro), gestionarea deseurilor (peste 100 de milioane de euro) sau infrastructura rutiera.
Avem proiecte de reabilitare a tuturor scolilor din municipiul Botosani, multe fiind finantate prin programul "Valul Renovarii". In ceea ce priveste sanatatea, exista patru contracte de investitii in Spitalul Judetean, fiecare in diferite stadii de implementare. Obiectivul nostru este ca aceste proiecte sa fie finalizate in urmatorii ani.
- Care sunt principalele provocari in implementarea proiectelor de dezvoltare si cum le gestionati?
- Cea mai mare provocare in implementarea proiectelor de dezvoltare ramane asigurarea finantarii, esentiala pentru demararea si finalizarea investitiilor majore. Proiecte precum alimentarea cu apa, barajul de la Varful Campului, reteaua de gaz sau drumurile expres implica costuri foarte mari, iar orice intarziere in plata constructorilor poate genera blocaje si cheltuieli suplimentare. Pentru a gestiona aceste riscuri, Consiliul Judetean cauta solutii de finantare eficiente si mentine un dialog constant cu antreprenorii pentru a garanta continuitatea lucrarilor. In acelasi timp, sprijinirea constructorilor nu este doar o masura administrativa, ci o conditie vitala pentru buna functionare a economiei locale si pentru cresterea sustenabila a judetului.
|