Dupa ce au renuntat, din decembrie 2013, la publicarea buletinelor lunare de conjunctura, expertii Bancii Nationale a Romaniei - BNR au continuat sa dea publicitatii o serie de informatii asemanatoare, cuprinse, pe de-o parte, in sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (ce apare de doua ori pe an), iar pe de alta parte, in sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei (cu o frecventa de aparitie de patru ori pe an).

In primul sondaj (cu o editie de data recenta, care a aparut in iunie a.c.), efectuat semestrial asupra unui esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, din care circa 85% sunt IMM, iar corporatiile se includ exhaustiv, in functie de domeniul de activitate, firmele din sectorul de constructii sunt relativ bine reprezentate, astfel incat perceptia managerilor acestora asupra diverselor aspecte economice, de piata, ale relatiei cu mediul bancar etc. poate fi luata in considerare ca fiind definitorie pentru ramura respectiva, la nivel national. Si aceasta pentru ca, din toate cele 11.000 de companii respondente, 3% activeaza in agricultura, 24% in industrie, 27% in servicii si utilitati, 10% in constructii si imobiliare, respectiv 36% in comert. Dupa regiunile de dezvoltare, esantionul celor 11.000 de companii se structureaza astfel: 10% in Nord-Est, 9% in Sud-Est, 11% in Sud-Muntenia, 6% in Sud-Vest, 9% in Vest, 14% in Nord-Vest, 13% in Centru, 4% in Ilfov, respectiv 25% in Bucuresti. Potrivit BNR, „sondajul privind accesul la finantare surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii; disponibilitatea si evolutia surselor de finantare; rata de succes in accesarea finantarii de la banci si IFN si in accesarea fondurilor europene, precum si relatia firmelor cu bancile si IFN.

„La nivel agregat, companiile chestionate apreciaza ca principalii indicatori financiari s-au mentinut in cea mai mare parte constanti in perioada analizata (aprilie 2017-martie 2018), cu anumite exceptii. In ceea ce priveste costurile cu forta de munca si alte costuri, procentul de manageri ai companiilor care au resimtit o majorare moderata a acestora este mai mare decat in exercitiul precedent (49%, de la 37%, respectiv 40% fata de 28%). In cazul cheltuielilor lunare cu costul creditului, 85% dintre companii au apreciat ca acesta a ramas constant fata de octombrie 2016 - aprilie 2017, astfel incat s-a constatat un avans marginal al managerilor firmelor care au declarat ca a crescut costul creditului (de la 9% in perioada anterioara de raportare la 12% in exercitiul curent). Ponderea companiilor care au resimtit o diminuare a profitului si marjei profitului a crescut usor in perioada curenta, comparativ cu intervalul precedent, nivelurile respective fiind de 38%, respectiv 37% din total. Dar, spre deosebire de IMM, care au raportat un avans al cifrei de afaceri in proportie de cel mult 25%, aproape 50% dintre corporatii au indicat faptul ca vanzarile (cifra de afaceri) s-au majorat, insa 24% dintre acestea din urma au perceput si costurile cu forta de munca ca fiind mai mari (fata de 15% dintre ele in exercitiul precedent). Evolutia indicatorilor financiari pentru exportatori si importatori nu s-a abatut semnificativ de la cea observata in cazul ansamblului companiilor, cu exceptia cifrei de afaceri unde s-a inregistrat o crestere pentru o mai mare proportie din firmele care fac parte din cele doua categorii. In ceea ce priveste sectoarele economice, firmele care activeaza in agricultura au raportat evolutii notabile. Pe fondul unei majorari a ponderii respondentilor din acest domeniu, care au indicat o scadere a cifrei de afaceri si o crestere semnificativa a costurilor cu forta de munca si a altor costuri, s-a inregistrat un avans considerabil al numarului firmelor care au indicat un declin al profitului, de la 29% in perioada octombrie 2016 - aprilie 2017 la 41% in exercitiul curent. Pentru celelalte sectoare de activitate nu se remarca modificari semnificative comparativ cu evolutiile inregistrate la nivel agregat, dar si fata de sondajul precedent. In acelasi timp, gradul de indatorare (calculat ca raport intre datorii si active) nu a inregistrat modificari importante, iar ponderile companiilor care au ales una dintre cele patru variante de raspuns s-au modificat cu unul pana la trei puncte procentuale”, se precizeaza in cercetarea BNR.

Tot in sondajul semestrial privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania, consultand diagrama referitoare la evolutia principalilor indicatori financiari in perioada martie 2017-martie 2018, pentru principalele sectoare economice, care prezinta soldul net conjunctural (al raspunsurilor), calculat ca diferenta intre ponderea celor care au notat o tendinta ca fiind ascendenta si ponderea celor care au notat o tendinta ca fiind descendenta, se remarca faptul ca firmele din ramura de constructii si afaceri imobiliare au continuat sa indice scaderi ale cifrei de afaceri (sold net conjunctural de -10%), profitului net, dupa deducerea impozitului (sold net conjunctural apropiat de -20%) si marjei profitului, ca raport intre profitul net si cifra de afaceri (sold net conjunctural de -20%). Cel mai probabil, gradul redus de indatorare sau stabilitatea creditelor contractate au facut ca, pentru cele aproape 1.100 de firme respondente din constructii/imobiliare, cheltuielile lunare cu costul creditului sa fie relativ constante (sold conjunctural net pozitiv, insa de cel mult +5%). Costurile cu forta de munca sunt insa in crestere (aspect indicat fara echivoc, in urma unui sold net conjunctural de +26%), ca de altfel si alte cheltuieli (costuri de productie, stocuri si altele), cu un sold net conjunctural de +18%.

In plan general, dupa cum se mai arata in sondajul semestrial al bancii centrale privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania, „raspunsurile managerilor firmelor arata ca principalele obstacole cu care acestea se confrunta in desfasurarea activitatii au ramas neschimbate fata de exercitiul precedent, in speta fiind invocate: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalitatii, concurenta si costurile de productie (care au inlocuit totusi lipsa cererii). Comparativ cu exercitiul precedent, problemele care au capatat o mai mare amploare sunt legate de impredictibilitatea mediului fiscal, costurile de productie si disponibilitatea fortei de munca. Totusi, in functie de dimensiune, obstacolele intampinate de companii au un grad de importanta diferit. Astfel, in cazul IMM, problemele precum concurenta si lipsa cererii au un impact mai mare asupra desfasurarii activitatii decat pentru companiile mari, in timp ce pentru acestea din urma, disponibilitatea fortei de munca bine pregatite este o problema mai presanta decat pentru IMM. Cea mai mare parte a companiilor chestionate nu considera, insa, ca accesul la finantare reprezinta o problema presanta cu care s-a confruntat in ultimele sase luni (66% dintre firme), similar rezultatelor din sondajul anterior. Companiile care au credite neperformante resimt mult mai acut problema accesului la finantare, comparativ cu firmele care au credite performante. Dar, in functie de sectorul de activitate, accesul la finantare este o problema mai putin presanta pentru companiile care activeaza in domenii precum servicii si utilitati. In ceea ce priveste companiile din agricultura, nivelul ridicat al fiscalitatii reprezinta cea mai mare dificultate pe care o intampina in desfasurarea activitatii, spre deosebire de celelalte sectoare, in cazul carora pe primul loc se afla impredictibilitatea mediului fiscal. Pentru companiile din comert, disponibilitatea fortei de munca este un obstacol mai scazut comparativ cu celelalte ramuri economice. Concurenta este un factor mult mai important in activitatea firmelor din comert, comparativ cu firmele din restul sectoarelor, cea mai redusa amploare a acestui factor fiind observata in randul companiilor din constructii si imobiliare. In plus, pentru intregul an 2017, atunci cand se pune problema principalilor parteneri comerciali ai companiilor nefinanciare (pe baza raspunsurilor agregate din sondajele semestriale), in opinia firmelor respondente, companiile romanesti cu capital majoritar autohton contribuie cel mai mult in formarea cifrei lor de afaceri (42% dintre companiile participante la sondaj apreciaza, astfel, ca peste 50% din vanzarile lor reprezinta aportul firmelor romanesti cu capital majoritar autohton), aceasta pondere fiind similara celei din exercitiul precedent. Principalii parteneri comerciali ai IMM sunt companiile romanesti cu capital majoritar autohton si gospodariile populatiei. In cazul corporatiilor, acestea isi formeaza peste 50% din cifra de afaceri pe baza relatiei comerciale cu firmele din strainatate (31% dintre respondenti), firmele romanesti cu capital majoritar autohton (20% din respondenti) si firmele romanesti cu capital majoritar strain (15%)”.

Atunci cand vine vorba despre sursele de finantare a activitatii companiilor, in analiza semestriala de conjunctura a BNR se precizeaza ca „reinvestirea profitului sau vanzarea de active din patrimoniu reprezinta, la fel ca in exercitiul anterior, cele mai uzitate surse de finantare a operatiunilor zilnice, a investitiilor sau a altor proiecte. Alte surse de finantare importante sunt imprumuturile de la actionari sau majorarile de capital si creditul comercial. Finantarea pe piata de capital sau prin programe de finantare sprijinite de stat nu reprezinta optiuni pentru companii, iar finantarea bancara este, de asemenea, putin utilizata. Astfel, produsele oferite de catre banci si IFN nu reprezinta o prioritate pentru firme, cu exceptia descoperitului de cont bancar, pentru care au optat 11% dintre companii. Comparativ cu rezultatele sondajului anterior, nu s-au inregistrat modificari notabile ale preferintelor companiilor legate de sursele de finantare. Totusi, firmele cu credite performante apeleaza intr-o masura ridicata la descoperit de cont bancar (57%), in timp ce companiile care detin credite neperformante se finanteaza mai ales sub forma creditului comercial (45%). Structura finantarii IMM este asemanatoare celei consemnate la nivel agregat, insa in cazul corporatiilor se observa ca acestea apeleaza intr-o proportie semnificativa si la produse oferite de banci si IFN (descoperit de cont bancar - 33%, credit bancar pentru investitii de capital - 14%, leasing financiar sau factoring - 22%). Produsele oferite de banci si IFN sunt utilizate in cea mai mare masura de catre firmele din agricultura, in timp ce companiile din constructii si imobiliare apeleaza cel mai putin la aceste tipuri de finantare”.

De altfel, din diagrama ce prezinta principalele surse de finantare ale companiilor in perioada aprilie 2017 - martie 2018, pe sectoare de activitate, respondentii din constructii/activitati imobiliare au indicat, in ordine, ca se finanteaza prin: reinvestirea profitului sau vanzarea de active (aproape 50% din total), credite de la actionari sau majorari de capital (25%), alte metode nenominalizate (27%), credit comercial (15%), descoperit de cont bancar sau linie de credit (8%), credit bancar pentru investitii de capital (5%), leasing financiar sau factoring (4%), respectiv altele (definite ca programe finantate de stat sau finantare prin actiuni/obligatiuni), cu o pondere complet nesemnificativa din raspunsuri.

Ca destinatie a finantarii, dupa cum se explica in sondaj, „firmele respondente la sondaj nu au optat intr-o foarte mare masura la surse de finantare din afara companiei. Astfel, in perioada aprilie 2017 - martie 2018, circa 60% dintre firme au raspuns ca nu au apelat la surse de finantare din exteriorul companiei, similar exercitiului anterior. Firmele care au aplicat pentru surse de finantare de la banci/IFN si au utilizat aceste fonduri pentru constituirea unui capital de lucru sau plata furnizorilor sunt in proportie de 28%. In functie de dimensiunea companiilor, destinatia surselor de finantare atrase in perioada aprilie 2017 - martie 2018 nu a variat semnificativ. Astfel, in cazul corporatiilor, imprumuturile contractate au avut ca scop construirea unui capital de lucru (stocuri, echipamente) sau plata furnizorilor pentru 52% dintre acestea (fata de 47% in exercitiul precedent), in timp ce IMM au apelat intr-o masura mai redusa la surse de finantare din afara companiei, dar le-au utilizat cu precadere in acelasi scop (pentru ca 28% dintre IMM au folosit fondurile pentru nevoi curente)”. Se mai observa si ca, in ceea ce priveste investitiile pentru dezvoltare, fondurile atrase din surse externe sunt folosite in acest scop de 29% dintre corporatii, in timp ce doar 9% dintre IMM directioneaza sursele de finantare externe firmei in scopul extinderii activitatii (nivel in crestere fata de situatia din perioada sondajului anterior).

In ceea ce priveste perspectivele pentru aprilie-septembrie 2018, dupa cum se mentioneaza in sondajul semestrial al bancii centrale, trebuie remarcat in principal ca „in exercitiul curent, evolutia disponibilitatii surselor de finantare a fost similara celei din exercitiul precedent. In opinia firmelor, cel mai mult a crescut disponibilitatea reinvestirii profitului sau vanzarii de active din patrimoniul firmei, in timp ce in cazul produselor bancare sau de leasing aceasta a regresat considerabil. Totodata, majoritatea companiilor estimeaza ca pentru urmatoarele 12 luni disponibilitatea surselor de finantare se va mentine neschimbata pentru toate tipurile de finantare”.

In mod asemanator perioadei anterioare de raportare, in exercitiul curent analizat, dupa cum subliniaza expertii BNR, cea mai mare parte dintre companiile nefinanciare nu a fost interesata in a accesa finantare de la institutiile de credit si IFN, dar intr-o proportie ceva mai redusa. „Rezultatele exercitiului curent arata ca ponderea companiilor care in ultimele 12 luni nu au aplicat in vederea obtinerii unui credit de la banci/IFN, din diverse motive, s-a diminuat comparativ cu sondajul anterior, la 78% (de la 85%). Acest comportament, privind o apetenta scazuta pentru creditarea bancara sau de la IFN, defineste cu precadere IMM (78%), in timp ce, in cazul corporatiilor, procentul este in jur de 51%). Dintre firmele care au apelat la astfel de finantare, 86% au avut succes in a reusi sa contracteze creditul si in a primi intreaga suma solicitata. Dintre IMM, 22% au apelat la finantare de la institutii de credit sau alte institutii financiare nebancare, iar 19% au primit aprobare pentru toata finantarea solicitata. Rata de succes este mai scazuta decat in cazul companiilor mari, in randul carora jumatate au incercat sa obtina un imprumut si 44% au beneficiat de intreaga suma pe care au cerut-o. Comparativ cu perioada anterioara, procentul companiilor care nu au aplicat in ultimele 12 luni pentru credite, ca urmare a faptului ca fondurile interne sau sursele de finantare externe companiei acopereau nevoile firmei, s-a diminuat atat in cazul IMM (cu 3 puncte procentuale, pana la 33%), cat si in cazul companiilor mari (cu 12 puncte procentuale, la 28%). Dupa sectorul de activitate, companiile din agricultura au raportat cel mai mare procent privind aprobarea creditelor solicitate si primirea sumei in totalitate (38%). Din punct de vedere al gradului de cunoastere utilizat in servicii, accesul la finantare al companiilor care activeaza in domenii care presupun o intensitate mai redusa (less knowledge intensive) este mai bun decat in cazul companiilor cu un nivel ridicat al cunoasterii (knowledge intensive), avand in vedere procentul celor care au aplicat pentru un credit si au primit aprobare pentru suma ceruta”, se mai arata in sondajul semestrial al bancii centrale.

In fine, dar nu in ultimul rand, in ceea ce priveste accesarea de fonduri europene, majoritatii firmelor respondente continua sa le fie strain acest demers, in raportul bancii centrale explicandu-se ca, „in mod similar exercitiilor precedente, companiile nefinanciare nu au avut experienta cu fondurile europene in dezvoltarea activitatii firmei in ultimele 12 luni (conform raspunsurilor a 96% dintre participantii la sondaj). O apetenta mai mare pentru accesarea fondurilor europene se constata in randul companiilor de talie mare, in cazul carora 14% au aplicat pentru proiecte cu finantare din fonduri europene, iar 5% dintre acestea au primit rambursarea fondurilor anterior ultimelor 12 luni. La nivel sectorial, agricultura se remarca din punct de vedere al dezvoltarii activitatii firmei folosind fondurile europene, luand in considerare faptul ca 13% dintre firme au aplicat pentru aceasta forma de finantare, iar 4% au primit aprobare”. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro, iar pentru a descarca raportul complet, click aici!