Expansiunea economica a cunoscut doar o modesta decelerare in trimestrul al doilea al acestui an, la 4,4%, de la 5% in trimestrul intai, in conditiile unei temperari minore si sub asteptari a ritmului ei trimestrial, ce face probabila o crestere ceva mai evidenta a excedentului de cerere agregata in acest interval decat cea anticipata. Totodata, contributia adusa de consumul privat la avansul economic a ramas substantiala, fiind totusi depasita marginal de cea a formarii brute de capital fix, a carei dinamica a atins un maxim post-criza, insa preponderent pe seama dinamizarii constructiilor noi, cu un impact relativ mai modest asupra potentialului de crestere a economiei in perspectiva, au aratat reprezentantii BNR in cadrul sedintei de politica monetara ce a avut loc pe 3 octombrie 2019.

Intr-o nota de preocupare a fost discutata si situatia incordata a pietei muncii, fiind evidentiate dificultatile intampinate de companii in procesul de recrutare, mai ales in cazul personalului calificat, precum si rezultatele modeste din acest an ale programelor de stimulare a mobilitatii interne. Totodata, s-a observat ca scaderea usoara consemnata in trimestrul al doilea de rata locurilor de munca vacante este atribuibila, in principal, restrangerii schemelor de personal in industrie si ca rata somajului BIM a atins in iunie un nou minim istoric, la care a tins sa se mentina ulterior. S-au facut referiri si la intentiile pozitive de angajare, desi in relativa slabire, indicate de sondaje de specialitate pentru perioada urmatoare, dar si la probabilul recurs mai mare al angajatorilor la personal din afara tarii, in contextul majorarii recente a contingentului de lucratori nou-admisi pe piata romaneasca.

Membrii Consiliului de administratie al BNR au apreciat ca, pe fondul penuriei mari de forta de munca, potentata de probleme structurale, presiunile asupra salariilor vor ramane ridicate, cel putin pe termen scurt, evocand si dinamica anuala de doua cifre ce a continuat sa caracterizeze in ultimele luni castigul salarial mediu brut nominal, dar si cel net real, doar in usoara temperare fata de trimestrul intai. Variatia anuala de doua cifre a costurilor salariale unitare din industrie a inregistrat chiar o crestere sensibila in acest interval, in contextul pierderilor de productivitate a muncii.

Reprezentantii BNR au sesizat si o relativa intensificare a activitatii de creditare, in conditiile in care creditul acordat sectorului privat si-a reaccelerat usor cresterea in primele doua luni ale trimestrului al treilea, iar media dinamicii sale a revenit la nivelul din primul trimestru, reprezentand varful ultimilor 7 ani. Totodata, variatia anuala a componentei in lei a urcat din nou pe palierul de doua cifre, cu aportul consistent al creditelor noi pentru consum, al caror volum a atins un maxim istoric. Si componenta in valuta s-a dinamizat, pe seama segmentului societatilor nefinanciare, astfel incat ponderea in total a creditelor in lei a crescut doar marginal, ajungand in august la 66,7%.

 

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au concluzionat ca rata anuala a inflatiei se va mentine, probabil, deasupra intervalului tintei pana la finalul anului curent, pe o traiectorie usor inferioara celei evidentiate in prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din august 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2% in decembrie 2019 si la 3,3% la finele trimestrului al doilea din 2021. S-a apreciat ca actiunea factorilor pe partea ofertei va continua sa fie usor dezinflationista in septembrie-octombrie, dar va redeveni moderat inflationista in ultimele doua luni ale anului. Intr-un orizont mai indepartat de timp, dinamica preturilor energiei electrice si ale gazelor naturale ar putea devansa sensibil valorile anticipate anterior, au atentionat unii membri ai Consiliului, data fiind probabila eliminare, in scurt timp, a restrictiilor impuse pe piata energiei prin actele normative in vigoare. Au fost semnalate insa si incertitudinile marite asociate perspectivei apropiate a cotatiei petrolului - in contextul incetinirii tot mai evidente a economiei globale si al volatilitatii tensiunilor geopolitice -, precum si eventuala crestere peste asteptari a productiei agricole in acest an, cu efecte asupra evolutiei pe termen scurt a preturilor produselor alimentare.

Presiuni inflationiste semnificative vor continua probabil sa genereze in perspectiva apropiata si factorii fundamentali, mai cu seama cererea agregata si costurile salariale. Totodata, se anticipeaza o incetinire relativ mai pronuntata a cresterii economice in semestrul al doilea al acestui an, in principal pe fondul unei performante mai modeste a agriculturii.

Perspectiva pe termen scurt si mediu a investitiilor este marcata de incertitudini crescute. Cele mai mari au ca sursa conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, inclusiv in contextul calendarului electoral 2019-2020, date fiind caracteristicile executiei bugetare din primele opt luni ale anului, precum si potentialul impact al noii legi a pensiilor, de natura sa faca necesara, dar si inevitabila, o corectie fiscala in perspectiva, in vederea readucerii deficitului bugetar in limita prevazuta de Pactul de Stabilitate si Crestere. Membrii CA ai BNR sunt de parere ca ajustarile sunt de asteptat sa vizeze cu prioritate cheltuielile de investitii, dar ca momentul initierii consolidarii fiscale, precum si ritmul si magnitudinea acesteia sunt dificil de anticipat. Incertitudini ceva mai mici continua sa decurga si din unele practici bugetare, precum si din frecventele masuri fiscale si modificari legislative implementate in ultimii ani - cu impact asupra profiturilor si increderii companiilor -, precum si din ritmul absorbtiei fondurilor europene.

In schimb, incertitudini si riscuri marite s-a considerat ca vin din mediul extern - atat pe calea comertului exterior, cat si prin intermediul increderii si al investitiilor straine directe -, in conditiile sporirii riscurilor la adresa economiei zonei euro si a celei globale induse de razboiul comercial si de Brexit, dar si ale relaxarii conduitei politicii monetare de catre bancile centrale majore.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,5%, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,5%. De asemenea, Consiliul a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.