In cadrul celei mai recente sedinte de politica monetara, din 10 mai 2022, Consiliul de administratie al BNR a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au remarcat ca noul salt consemnat de rata anuala a inflatiei in martie 2022, la 10,15 la suta, de la 8,53 la suta in februarie, a fost cauzat de scumpirea mai accentuata a alimentelor procesate si combustibililor, sub impactul cresterii abrupte a cotatiilor marfurilor agroalimentare si titeiului, odata cu declansarea razboiului din Ucraina si cu impunerea sanctiunilor internationale. Drept consecinta, rata anuala a inflatiei a crescut substantial si peste asteptari si in trimestrul I, de la 8,19 la suta in decembrie 2021, dar cu o contributie mult mai modesta din partea componentelor exogene ale IPC, in conditiile in care scaderile de dinamica consemnate de preturile energiei electrice si gazelor naturale pe fondul schemelor de plafonare au contrabalansat in buna masura influentele cresterii ample a pretului combustibililor si a preturilor LFO.

In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat considerabil trendul ascendent, inclusiv in raport cu previziunile, urcand la 7,1 la suta in martie, de la 4,7 la suta in decembrie 2021. Doua treimi din avans a continuat insa sa vina de pe segmentul alimentelor procesate, in conditiile accelerarii mult peste asteptari a cresterilor generalizate de preturi, sub impactul scumpirii drastice a materiilor prime, energiei si transportului, mai cu seama ulterior declansarii razboiului din Ucraina, dar si al gradului relativ mai ridicat de transferare a costurilor cu energia pe acest segment, au aratat mai multi membri ai Consiliului. Contributiile vizibil mai modeste aduse de subcomponenta marfurilor nealimentare si de cea a serviciilor au fost totusi in usoara crestere fata de trimestrul precedent, data fiind marirea sferei de cuprindere si a dinamicii scumpirilor, cel mai probabil in corelatie cu majorarea mai puternica a preturilor importurilor si a costurilor de productie pe plan intern, cuplata cu o cerere inca solida pentru anumite servicii, inclusiv in conditiile ridicarii restrictiilor de mobilitate in luna martie.

In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca accelerarea ascensiunii ratei anuale a inflatiei de baza in trimestrul I este atribuibila tot socurilor globale pe partea ofertei, amplificate de declansarea razboiului din Ucraina si de sanctiunile instituite, ale caror efecte directe si indirecte au fost potentate pe plan intern de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate. In acest context, s-a aratat ca dinamicile inalte si in crestere ale inflatiei sunt un fenomen european si chiar global, iar accelerari substantiale au avut loc recent in multe tari din Europa si in SUA, inclusiv la nivelul inflatiei de baza, in conditiile unei situatii economice si geopolitice fara precedent in ultimele decenii.

Totodata, au fost evidentiate cresterile semnificative de ritm consemnate de preturile productiei industriale la nivel european si pe plan intern ulterior declansarii conflictului militar - pe fondul majorarii si mai pronuntate a costurilor cu energia si cu alte materii prime, indeosebi agroalimentare, si al accentuarii problemelor in lanturi globale de valoare adaugata -, ce se pot transfera pe mai departe, in functie si de conditiile cererii, asupra preturilor cvasi-totalitatii bunurilor si serviciilor destinate consumului. Au fost, de asemenea, reliefate cresterile substantiale ale anticipatiilor inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici din debutul trimestrului II, insotite de o ajustare totusi minora a celor pe termen mai lung ale analistilor bancari, precum si masurile guvernamentale implementate in acest an in vederea protejarii puterii de cumparare a consumatorilor, de natura sa sustina, alaturi de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real in primele luni ale anului curent.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au observat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma comprimarea activitatii economice cu 0,1 la suta in trimestrul IV 2021 fata de precedentele trei luni, ca urmare a deteriorarii semnificative a performantelor agriculturii, evolutie ce implica mentinerea excedentului de cerere agregata la o valoare scazuta in acest interval, in linie cu prognoza din februarie 2022, inclusiv ca efect al revizuirii recente a seriei de date privind evolutia PIB in cursul anilor 2020 si 2021.

Se reconfirma, de asemenea, amplitudinea descresterii dinamicii anuale a PIB in trimestrul IV 2021, la 2,4 la suta, de la 6,9 la suta in trimestrul anterior, pe seama slabirii substantiale a ritmului variatiei stocurilor, in timp ce scaderile semnificative de dinamica consemnate de consumul gospodariilor populatiei si de formarea bruta de capital fix au fost contrabalansate ca impact de accelerarea puternica a cresterii in termeni anuali a consumului administratiei publice. In acelasi timp, exportul net si-a atenuat impactul contractionist in acest interval, in conditiile in care scaderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, cresterea anuala a soldului negativ al balantei comerciale a decelerat semnificativ fata de trimestrul III, data fiind si restrangerea decalajului nefavorabil dintre variatia preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor. Deficitul de cont curent si-a marit insa substantial avansul in termeni anuali, sub influenta deteriorarii balantei veniturilor secundare, ponderea acestuia in PIB majorandu-se astfel la 7,0 la suta pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la suta in 2020.

In ceea ce priveste perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o reaccelerare a cresterii economice in trimestrul I 2022, urmata insa de o posibila cvasistagnare in trimestrul II, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Evolutiile implica valori scazute ale excedentului de cerere agregata in prima parte a anului curent, si in diminuare in trimestrul II, mai ales fata de previziunile precedente, precum si descresterea in continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de baza.

S-a observat ca, potrivit celor mai recenti indicatori cu frecventa ridicata, decelerarea probabila a cresterii in termeni anuali a economiei in trimestrul I are ca principal determinant consumul privat, in timp ce influente de sens opus sunt posibile din partea formarii brute de capital fix, dar si a exportului net, in conditiile in care majorarea ceva mai pronuntata consemnata in primele doua luni din an de variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii fata de cea a exporturilor reflecta cu precadere evolutia nefavorabila a preturilor externe. Aceasta a avut insa drept consecinta o cvasi-dublare a dinamicii anuale a deficitului comercial fata de trimestrul IV 2021, precum si accelerarea cresterii celei a deficitului de cont curent, tendinte considerate ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, chiar daca ele sunt atribuibile in mare masura inrautatirii raportului de schimb.

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au evidentiat caracterul partial divergent al evolutiilor recente, reiterand necesitatea continuarii monitorizarii atente a parametrilor pietei. S-a aratat ca efectivul salariatilor din economie si-a prelungit ascensiunea usoara in primele doua luni din 2022, dar in contextul unor miscari neuniforme la nivel sectorial, in timp ce rata somajului BIM a ramas constanta in trimestrul I, la 5,7 la suta, vizibil peste valorile pre-pandemice si semnificativ deasupra minimului istoric consemnat in august 2019.

Totodata, s-a observat ca dinamica anuala a salariului mediu brut si cea a costului unitar cu forta de munca din industrie au atins niveluri considerabile in primele doua luni ale anului, dar, in buna masura, pe seama unui efect de baza, respectiv, a unui avans redus al productivitatii muncii, in contextul blocajelor in lanturi de productie si al costurilor crescute cu energia si materiile prime. Deficitul de forta de munca raportat de companii a continuat insa sa-si accelereze cresterea in debutul trimestrului II, ramanand totusi semnificativ sub varful din anii pre-pandemie, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat in aprilie, mai ales in comert si servicii - probabil si ca urmare a ridicarii restrictiilor de mobilitate -, dar mai modest in industrie.

S-a apreciat ca, in acest context, presiuni sporite de crestere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflatiei, s-ar putea materializa mai ales in domenii confruntate cu penurie cronica de personal, in timp ce pe ansamblul sectorului privat este de asteptat o crestere relativ moderata, pe fondul efectului de demonstratie al politicii salariale prezumate a fi mentinuta in sectorul public in acest an, dar, mai ales, al constrangerilor venite din majorarea deosebit de ampla a costurilor companiilor cu energia, transportul si cu materiile prime.

Importante din aceasta perspectiva au fost considerate si incertitudinile si riscurile mari generate, cel putin in viitorul apropiat, de razboiul din Ucraina si de sanctiunile impuse Rusiei, de natura sa agraveze criza energetica si perturbarile in lanturi de productie-aprovizionare si sa accentueze cresterea preturilor altor materii prime, mai ales a celor agroalimentare. Impactul acestora asupra parametrilor pietei muncii va fi totusi atenuat probabil de masurile guvernamentale configurate in scopul pastrarii relatiilor de munca si al sprijinirii companiilor in actualul context, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

Pe orizontul mai indepartat de timp, incertitudini raman insa asociate capacitatii unor firme de a se mentine viabile odata cu sistarea sprijinului guvernamental, precum si in conditiile costurilor ridicate cu energia si cu alte materii prime, dar si ale nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurari sau falimente de firme. Importante din perspectiva situatiei viitoare a pietei muncii sunt si implicatiile tendintelor de extindere a automatizarii si digitalizarii, precum si ale cresterii recursului la muncitori extracomunitari.

In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au evidentiat cresterea alerta din perioada recenta a principalelor cotatii ale pietei monetare interbancare, impulsionata de majorarea ratei dobanzii de politica monetara din aprilie si de inasprirea conditiilor lichiditatii in contextul controlului ferm al bancii centrale, precum si de asteptarile privind traiectoria imediata a dobanzii-cheie. Au fost punctate si cresterile mai pronuntate consemnate de randamentele titlurilor de stat, inclusiv sub influentele venite dintr-o noua deteriorare a sentimentului investitorilor financiari fata de pietele din regiune, pe fondul razboiului din Ucraina, dar si din expectatii privind relativa accelerare a majorarii ratei dobanzii de catre Fed si de catre alte banci centrale majore.

Totodata, a fost subliniata, relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb leu/euro si in luna aprilie, cu implicatii favorabile asupra inflatiei si increderii in moneda nationala. Riscurile la adresa comportamentului acestuia sunt insa in crestere si cu potentiale consecinte adverse inclusiv asupra indicatorilor de vulnerabilitate externa, au apreciat membrii Consiliului, evocand atat dimensiunea dezechilibrului extern si incertitudinile asociate consolidarii bugetare in contextul razboiului din Ucraina, cat si perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed si BCE, precum si diferentialul semnificativ al ratei dobanzii locale fata de tarile din regiune, in conditiile continuarii cresterii alerte a ratelor dobanzilor reprezentative de catre bancile centrale din Cehia, Polonia si Ungaria.

S-au facut, de asemenea, referiri la rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen, care si-a accelerat considerabil ascensiunea in martie si mult mai pronuntat decat ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi. Au fost reliefate si nivelurile reale semnificativ negative ale acestora, care se inscriu insa intr-o evolutie generalizata, cel putin pe plan european, in conditiile unor dinamici deosebit de inalte ale inflatiei, antrenate de socuri pe partea ofertei. In acelasi timp, s-a sesizat ca activitatea de creditare s-a intensificat puternic in ultima luna din trimestrul I, fluxuri record fiind consemnate in cazul creditelor in lei acordate societatilor nefinanciare si in cel al imprumuturilor pentru locuinte, inclusiv cu o sustinere sporita, dar relativ modesta, din partea programelor guvernamentale. Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat totusi ascensiunea, dar la un nivel deosebit de inalt, de 15,7 la suta, iar ponderea in total a componentei in lei s-a marit la 72,7 la suta.

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca evaluarile actualizate releva o noua deteriorare considerabila a perspectivei inflatiei pe intregul orizont de prognoza. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa isi accentueze cresterea in trimestrul II 2022 - pana la 14,2 la suta in iunie, fata de 11,2 la suta in proiectia precedenta -, si sa descreasca doar usor in urmatoarele patru trimestre, ajungand la 12,5 la suta in decembrie 2022 si la 12,4 la suta in iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la suta, respectiv 5,0 la suta prognozate anterior. Totodata, dupa o ajustare descendenta relativ abrupta probabil consemnata ulterior pe fondul unor ample efecte de baza, ea este asteptata sa se reduca treptat si sa ramana la finele orizontului prognozei la 6,2 la suta, semnificativ deasupra intervalului tintei, precum si a valorii previzionate in februarie, de 3,2 la suta.

Responsabile de deteriorare continua sa fie socurile globale pe partea ofertei, amplificate si prelungite de razboiul din Ucraina si de sanctiunile impuse Rusiei, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului, remarcand ca principalele resorturi sunt majorarile mult mai ample anticipate a fi consemnate de preturile alimentelor procesate si combustibililor, precum si de preturile gazelor naturale si energiei electrice, cu precadere sub influenta ascensiunii mai puternice a cotatiilor marfurilor agroalimentare si energetice.

In acelasi timp, s-a observat ca efectele inflationiste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate pana in martie 2023, dar se vor evidentia pregnant ulterior, contrabalansand partial si temporar influentele de sens opus venite din efecte de baza si din probabile corectii descendente ale cotatiilor marfurilor energetice. Pe acest fond, descresterea ratei anuale a inflatiei este asteptata sa se intrerupa si sa se inverseze brusc in luna aprilie 2023, dar sa se reia apoi si sa se accentueze la mijlocul anului viitor, fara ca aceasta sa revina insa in interiorul intervalului tintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului. Totodata, s-a concluzionat ca, in aceasta conjunctura, efectele inflationiste aditionale ale socurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de baza a inflatiei, inclusiv in conditiile ponderii ridicate detinute in cosul acesteia de alimentele procesate.

In acelasi timp, s-a convenit ca impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, si ca balanta integrala a riscurilor la adresa perspectivei inflatiei induse de factori pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, cel putin pe termen scurt, in contextul prelungirii razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, cu potentiale implicatii mai severe asupra cotatiilor marfurilor energetice si nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum si asupra lanturilor de productie si aprovizionare.

In urma analizei, membrii Consiliului au sustinut in mod unanim ca un asemenea context reclama o noua crestere a pasului de majorare a ratei dobanzii-cheie, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a prevenirii declansarii unei cresteri autointretinute a nivelului general al preturilor de consum - eventual printr-o spirala salarii-preturi -, dar si din perspectiva credibilitatii bancii centrale. In acelasi timp, s-a reafirmat ca o eventuala tentativa a bancii centrale de a contracara efectele inflationiste directe si indirecte, deosebit de ample, ale socurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductiva, intrucat ar provoca pierderi ample activitatii economice si ocuparii fortei de munca pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt insa de asteptat presiuni inflationiste modice si in epuizare treptata, implicit mai estompate decat cele din prognoza precedenta, date fiind cresterea usor sub asteptari a economiei pe ansamblul anului 2021 si perspectiva incetinirii mai pronuntate a ritmului acesteia in 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabila restrangerea treptata a excedentului de cerere agregata in urmatorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflatiei de baza va ramane, in schimb, puternic afectata pe termen scurt de efectele inflationiste ample ale socurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potentate in continuare de cotele crescute ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de ponderea insemnata a importurilor in cosul inflatiei de baza. Asemenea efecte sunt asteptate sa decurga indeosebi din cresteri mult mai ample ale cotatiilor marfurilor agroalimentare, precum si din scumpirea drastica a energiei si din acutizarea perturbarilor pe partea ofertei. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat isi va prelungi probabil cresterea pana la finele acestui an, desi intr-un ritm mult incetinit in semestrul II, urcand la 10,9 la suta in decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi sa se inscrie pe o traiectorie descendenta vizibil mai pronuntata decat cea anticipata anterior, ramanand insa la finele orizontului proiectiei la 4,2 la suta, fata de valoarea de 3,2 la suta prognozata in februarie.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, dupa ce a atins o dinamica foarte inalta din perspectiva istorica in 2021, dar usor inferioara celei anticipate, cresterea economica este asteptata sa decelereze considerabil in 2022-2023 si semnificativ mai pronuntat decat in previziunile anterioare, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor instituite, ce va atinge probabil un varf de intensitate in 2022, si va fi doar partial contrabalansat de efectele absorbtiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia implica valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregata fata de cele estimate anterior si care se restrang gradual din trimestrul II al anului curent, pana spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar si in conditiile unei noi ajustari consistente in jos a dinamicii PIB potential.

S-a sesizat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, in conditiile unei cresteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiectiei, dar vizibil mai temperate in 2022 decat s-a previzionat anterior, indeosebi pe fondul cresterii dinamicii inflatiei si a ratelor dobanzilor la creditele si depozitele populatiei, dar si al influentelor opuse venite mai cu seama din ridicarea restrictiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariati si din afluxul de refugiati ucraineni.

Formarea bruta de capital fix ar putea sa-si stopeze insa cresterea in 2022, si sa se redinamizeze puternic in anul urmator, pe fondul atenuarii efectelor razboiului, au aratat membrii Consiliului. Relevante din aceasta perspectiva au fost considerate incertitudinile crescute si efectele generate pe termen scurt de razboiul din Ucraina - mai ales prin slabirea cererii externe, cresterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor in lanturi de productie si inasprirea conditiilor de finantare -, dar si probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual si in sectorul energetic si in transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

In cazul exportului net, este in schimb probabila o ameliorare a contributiei acestuia la dinamica PIB in raport cu anii precedenti, chiar pana la o valoare marginal pozitiva in 2022, in conditiile unei scaderi relativ mai pronuntate a dinamicii volumului importurilor fata de cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii. Deficitul de cont curent este insa asteptat sa se mareasca si in 2022 ca pondere in PIB, in principal pe fondul continuarii deteriorarii raportului de schimb, iar in anul viitor sa scada doar usor, evolutie considerata ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potentialelor implicatii adverse asupra inflatiei, primei de risc suveran si, in final, asupra sustenabilitatii cresterii economice.

In acelasi timp, s-a aratat in mod repetat ca razboiul din Ucraina si sanctiunile impuse Rusiei amplifica considerabil incertitudinile si riscurile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele potential exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin afectarea economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare. Incertitudini si riscuri decurg si din evolutiile economice din China, in contextul recrudescentei pandemiei si al restrictiilor severe instituite, ce ar putea slabi si mai mult economia globala si comertul international, indeosebi prin exacerbarea blocajelor in lanturi de productie-aprovizionare, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

Totodata, au fost reiterate preocuparile membrilor Consiliului legate de perspectiva absorbtiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte, insa este esentiala pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin in parte, a impactului economic al razboiului din Ucraina, precum si al consolidarii fiscale.

O sursa importanta de incertitudini si riscuri la adresa previziunilor ramane insa si conduita politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evidentiind, pe de o parte, executia bugetara din primele luni ale anului si cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei de inasprire a conditiilor de finantare, iar, pe de alta parte, actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, marcata puternic de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat reclama majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

Totodata, s-a sustinut necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75 la suta, de la 3,00 la suta. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la suta, de la 4,00 la suta si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2,75 la suta, de la 2,00 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.