Membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) considera probabila o noua incetinire a cresterii economice in trimestrul IV 2021, urmata de o reaccelerare minora in primul trimestrul din 2022, in contextul valurilor pandemice succesive, al crizei energetice si al blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare, implicand pe ansamblul perioadei o decelerare sensibil mai pronuntata a dinamicii PIB decat cea previzionata in noiembrie 2021, mai ales in termeni anuali. Evolutiile fac posibila doar o crestere marginala a excedentului de cerere agregata in acest interval si la o valoare semnificativ mai joasa decat cea indicata de prognoza anterioara.

"S-a observat ca, potrivit celor mai recenti indicatori cu frecventa ridicata, scaderea dinamicii anuale a PIB din trimestrul IV 2021 este probabil determinata prioritar de consumul privat si, intr-o mai mica masura, de formarea bruta de capital fix, ale caror variatii anuale descendente continua sa reflecte totusi si efecte de baza consistente. In cazul exportului net este insa posibila o noua ameliorare a aportului negativ la avansul PIB, in conditiile in care prelungirea in intervalul octombrie-noiembrie a decalajului nefavorabil dintre dinamica in descrestere a exporturilor de bunuri si servicii si cea a importurilor s-a datorat in totalitate evolutiei adverse a preturilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa-si accelereze cresterea in termeni anuali, iar cel de cont curent si-a reamplificat considerabil dinamica anuala, inclusiv cu aportul deteriorarii balantei veniturilor secundare, majorandu-se, pe ansamblul primelor 11 luni din 2021, cu 57% fata de nivelul cumulat in perioada similara a anului trecut. Evolutiile au fost considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, fiind atribuibile doar in mica masura unor factori conjuncturali, cat mai ales unor cauze structurale de natura a afecta competitivitatea externa a economiei", se arata in minuta sedintei CA al BNR din 9 februarie 2022, publicata recent.

 

Potrivitnoilor prognoze BNR, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze puternic cresterea in trimestrul al doilea al acestui an, pana la 11,2% in iunie, comparativ cu 8,6% in proiectia precedenta -, si sa descreasca doar gradual pe parcursul urmatoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioara celei previzionate anterior, ramanand in decembrie 2022 la 9,6%, fata de 5,9% in prognoza precedenta. Ea este insa asteptata sa cunoasca o ajustare descendenta relativ abrupta in prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de baza, si sa reintre in trimestrul IV 2023 in interiorul intervalului tintei, doar usor mai tarziu decat s-a anticipat anterior, coborand in decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021.

"Responsabile de noua inrautatire considerabila a perspectivei inflatiei continua sa fie exclusiv socuri adverse pe partea ofertei, indeosebi externe. S-a observat ca principalele efecte inflationiste suplimentare sunt asteptate sa vina din majorari mult mai ample ale preturilor gazelor naturale si energiei electrice, ce se vor evidentia pregnant dupa suspendarea in luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de cateva mici cresteri in semestrul II 2022, justificate de reinnoiri ale contractelor de furnizare, si vor fi acompaniate de influente suplimentare, insa mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, preturi administrate si LFO", se arata in document.

 

In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, contextul analizat justifica majorarea cu 0,5 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, pentru ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si pentru stimularea economisirii, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5%±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

Totodata, s-a considerat a fi necesara pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,5%, de la 2%. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5%, de la 3% si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1%, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Pentru a consulta varianta integrala a minutei sedintei CA al BNR, click aici!