Dupa ce au renuntat, din decembrie 2013, la publicarea buletinelor lunare de conjunctura, expertii Bancii Nationale a Romaniei - BNR au continuat sa dea publicitatii o serie de informatii asemanatoare, cuprinse, pe de-o parte, in sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (ce apare de doua ori pe an), iar pe de alta parte, in sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei (cu o frecventa de aparitie de patru ori pe an).

In primul sondaj, efectuat semestrial asupra unui esantion de aproximativ 10.500 de companii nefinanciare, din care circa 85% sunt IMM, iar corporatiile se includ exhaustiv, in functie de domeniul de activitate, firmele din sectorul de constructii sunt relativ bine reprezentate, astfel incat perceptia managerilor acestora asupra diverselor aspecte economice, de piata, ale relatiei cu mediul bancar etc. poate fi luata in considerare ca fiind definitorie pentru ramura respectiva, la nivel national. Si aceasta pentru ca, din toate cele 10.500 de companii respondente, 3% activeaza in agricultura, 23% in industrie, 26% in servicii si utilitati, 10% in constructii si imobiliare, respectiv 38% in comert. Dupa regiunile de dezvoltare, esantionul celor 10.500 de companii se structureaza astfel: cate 10% in Nord-Est si Sud-Est, 11% in Sud-Muntenia, 6% in Sud-Vest, 9% in Vest, 14% in Nord-Vest, 12% in Centru, 4% in Ilfov, respectiv 25% in Bucuresti. Potrivit BNR, „sondajul privind accesul la finantare surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii; disponibilitatea si evolutia surselor de finantare; rata de succes in accesarea finantarii de la banci si IFN si in accesarea fondurilor europene, precum si relatia firmelor cu bancile si IFN.

„La nivel agregat, companiile chestionate apreciaza ca principalii indicatori financiari s-au mentinut in cea mai mare parte constanti in perioada analizata (octombrie 2016-martie 2017), evolutii asemanatoare fiind constatate si in intervalul anterior (aprilie-septembrie 2016). In ceea ce priveste costurile cu forta de munca, procentul de manageri ai companiilor care au resimtit o majorare a acestora este mai mare decat in exercitiul precedent (37%, de la 31%). In cazul cheltuielilor lunare cu costul creditului, 86% dintre companii au apreciat ca acesta a ramas constant fata de semestrul anterior. Ponderea companiilor care au resimtit o diminuare a marjei profitului a crescut in perioada curenta cu 4%, comparativ cu intervalul precedent. Dar, spre deosebire de IMM, care au raportat un avans al cifrei de afaceri in proportie de 25%, aproape 48% dintre corporatii au indicat faptul ca vanzarile (cifra de afaceri) s-au majorat, insa 55% dintre acestea din urma au perceput si costurile cu forta de munca ca fiind mai mari (fata de 37% din IMM-uri). O pondere semnificativa a exportatorilor si a importatorilor au declarat o cifra de afaceri in crestere, insa pe fondul unei majorari a costurilor cu forta de munca, in timp ce marja profitului a crescut pentru un numar mai mic de respondenti. In ceea ce priveste sectoarele economice, firmele care activeaza in industrie sunt mai pesimiste in legatura cu evolutia profitului, un procent de 40% dintre acestea raspunzand ca profitul net s-a diminuat (comparativ cu 33% potrivit sondajului anterior). Cea mai importanta imbunatatire a cifrei de afaceri a fost semnalata de companiile care activeaza in agricultura, unde 27% dintre companii au raportat o crestere a acesteia, spre deosebire de numai 5% potrivit sondajului precedent. Totodata, aceste firme au semnalat intr-o mai mare pondere si o crestere a costurilor (cheltuielile cu creditul, costul cu forta de munca si alte costuri). Gradul de indatorare (calculat ca raport intre datorii si active) s-a mentinut relativ constant, conform raspunsului la nivel agregat dat de 58% dintre companiile chestionate, in timp ce 10% dintre acestea au semnalat o crestere a gradului de indatorare”, se precizeaza in cercetarea BNR.

Tot in sondajul semestrial privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania, consultand diagrama referitoare la evolutia principalilor indicatori financiari in perioada octombrie 2016-martie 2017, pentru principalele sectoare economice, care prezinta soldul net conjunctural (al raspunsurilor), calculat ca diferenta intre ponderea celor care au notat o tendinta ca fiind ascendenta si ponderea celor care au notat o tendinta ca fiind descendenta, se remarca faptul ca firmele din ramura de constructii si afaceri imobiliare au indicat scaderi ale cifrei de afaceri (sold net conjunctural de -10%), profitului net, dupa deducerea impozitului (sold net conjunctural apropiat de -20%) si marjei profitului, ca raport intre profitul net si cifra de afaceri (sold net conjunctural de -20%). Cel mai probabil, gradul redus de indatorare sau stabilitatea creditelor contractate au facut ca, pentru cele aproape 1.050 de firme respondente din constructii/imobiliare, cheltuielile lunare cu costul creditului sa fie relativ constante (sold conjunctural net pozitiv, insa de cel mult +3%). Costurile cu forta de munca sunt insa in crestere (aspect indicat fara echivoc, in urma unui sold net conjunctural de +21%), ca de altfel si alte cheltuieli (costuri de productie, stocuri si altele), cu un sold net conjunctural de +15%.

In plan general, dupa cum se mai arata in sondajul semestrial al bancii centrale privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania, „raspunsurile managerilor firmelor arata ca principalele obstacole cu care acestea se confrunta in desfasurarea activitatii au ramas neschimbate fata de exercitiul precedent, in speta fiind invocate: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalitatii, concurenta si lipsa cererii. Problemele insa difera de la IMM la corporatii, acestea din urma considerand ca un impact semnificativ in activitatea lor il are si disponibilitatea fortei de munca bine pregatite. In plus, pentru corporatii, rezultatele exercitiului curent arata ca lipsa cererii si concurenta sunt factori care au un impact relativ scazut. Accesul la finantare nu constituie o problema presanta pentru companii, dupa cum considera 64% dintre cele chestionate (comparativ cu 60% in exercitiul anterior). Firmele care au precizat ca au nevoie de finantare considera in proportie de 16% ca accesul la finantare are un impact semnificativ in activitatea lor, in timp ce doar 11% din companiile care nu au nevoie de finantare acorda o importanta ridicata acestui factor. In agricultura, industrie si comert, costurile cu factorii de productie si cele cu forta de munca sunt resimtite mai puternic in raport cu celelalte sectoare. In plus, sectorul industriei se confrunta cu probleme in a gasi personal disponibil care sa aiba calificarile necesare. Evident, concurenta este resimtita cel mai puternic de companiile care activeaza in comert. Principalii parteneri comerciali ai firmelor chestionate sunt reprezentati de societatile romanesti cu capital majoritar autohton (in proportie de 42% dintre companiile chestionate au raspuns ca majoritatea veniturilor se realizeaza din relatia cu acestea), structura asemanatoare celei din exercitiul anterior. IMM realizeaza cea mai mare parte a veniturilor din relatia cu firmele romanesti cu capital majoritar autohton si din comertul cu gospodarii ale populatiei sau diversi agenti economici care au personalitate juridica, in timp ce corporatiile au declarat ca peste 50% din vanzari sunt catre firme din strainatate. In ceea ce priveste sectoarele high tech si low tech si sectorul bunurilor comercializabile, o pondere importanta o reprezinta relatiile comerciale cu firmele din strainatate”.

Atunci cand vine vorba despre sursele de finantare a activitatii companiilor, in analiza semestriala de conjunctura a BNR se precizeaza ca „reinvestirea profitului sau vanzarea de active din patrimoniu reprezinta, la fel ca in exercitiul anterior, principala sursa de finantare a operatiunilor zilnice, a investitiilor sau a altor proiecte. Alte surse de finantare importante sunt creditele de la actionari sau majorarile de capital si creditul comercial. Finantarea pe piata de capital sau prin programe de finantare sprijinite de stat nu reprezinta optiuni pentru companii, iar finantarea bancara este, de asemenea, putin utilizata. Comparativ cu rezultatele sondajului anterior, nu s-au inregistrat modificari notabile ale preferintelor companiilor legate de sursele de finantare. Insa, o particularitate a structurii de finantare a corporatiilor este aceea ca, pe langa sursele interne, creditul comercial si creditele bancare pe termen scurt, aceasta include intr-o proportie importanta si leasingul financiar sau metoda factoring. De asemenea, potrivit raspunsurilor firmelor, finantarea sub forma de credite de la actionari nu se afla in topul preferintelor acestora. Leasingul financiar, metoda factoring, precum si finantarea bancara sunt preferate de companiile din agricultura, spre deosebire de firmele care activeaza in sectoare precum constructii si, respectiv, servicii si utilitati, care apeleaza intr-o proportie redusa la aceste forme de finantare”.

De altfel, din diagrama ce prezinta principalele surse de finantare ale companiilor in perioada octombrie 2016 - martie 2017, pe sectoare de activitate, respondentii din constructii/activitati imobiliare au indicat, in ordine, ca se finanteaza prin: reinvestirea profitului sau vanzarea de active (45% din total), credite de la actionari sau majorari de capital (25%), alte metode nenominalizate (23%), credit comercial (18%), descoperit de cont bancar sau linie de credit (8%), credit bancar pentru investitii de capital (5%), leasing financiar sau factoring (5%), respectiv altele (definite), cu o pondere nesemnificativa din raspunsuri.

Ca destinatie a finantarii, dupa cum se explica in sondaj, „potrivit raspunsurilor firmelor, sursele de finantare din afara companiei, in ultimele sase luni, nu au reprezentat o optiune pentru majoritatea acestora. Astfel, 60% dintre companiile nefinanciare au declarat ca nu au apelat la finantare externa companiei in perioada octombrie 2016-martie 2017, comparabil cu exercitiul precedent. De asemenea, se observa mentinerea constanta a ponderii firmelor care au aplicat pentru surse de finantare de la banci sau institutii financiare nebancare - IFN si care au utilizat aceste fonduri pentru constituirea unui capital de lucru sau plata furnizorilor (71%)”.

In ceea ce priveste perspectivele pentru aprilie-septembrie 2017, dupa cum se mentioneaza in sondajul semestrial al bancii centrale, „companiile nu au indicat decat intr-o mica masura existenta unor nevoi de finantare in perioada octombrie 2016-martie 2017, in linie cu asteptarile formulate in cadrul sondajului precedent. De asemenea, companiile respondente anticipeaza ca disponibilitatea surselor de finantare se va mentine relativ constanta pentru toate tipurile de fonduri. Dupa dimensiune, corporatiile au precizat in proportie de 22% ca disponibilitatea finantarii bancare (descoperit de cont si linii de credit) s-a mentinut relativ constanta, precum si cea a creditului comercial (28%). Pentru urmatoarele sase luni, firmele estimeaza ca disponibilitatea surselor de finantare se va mentine constanta. In cazul corporatiilor, respectiv IMM, se observa o situatie relativ asemanatoare celei din raportarea precedenta cu privire la destinatiile finantarii atrase. Astfel, in perioada octombrie 2016-martie 2017, 47% dintre corporatiile care au atras fonduri externe le-au folosit in vederea constituirii unui capital de lucru sau pentru plata furnizorilor, in timp ce o proportie mult mai mica dintre IMM-urile care au apelat la surse de finantare din afara companiei au utilizat banii pentru acelasi scop (29%). Totodata, corporatiile au directionat intr-o masura mai mare finantarea atrasa pentru realizarea de investitii pentru dezvoltare (26 % dintre corporatiile care au apelat la fonduri externe, comparativ cu 7% dintre IMM). Companiile din agricultura au fost si in perioada octombrie 2016-martie 2017 (similar exercitiilor anterioare) cele mai interesate in a utiliza finantarea atrasa pentru realizarea de investitii pentru dezvoltare, desi intr-o proportie mult mai mica fata de semestrul precedent (20% in cazul raportarii curente, comparativ cu 52% in intervalul aprilie-septembrie 2016)”.

In mod asemanator perioadei aprilie-septembrie 2016, in exercitiul curent analizat, dupa cum subliniaza expertii BNR, cea mai mare parte dintre companiile nefinanciare nu a fost interesata in a accesa finantare de la institutiile de credit si IFN (81%). „Desi apetenta firmelor pentru credite de la banci si IFN a fost scazuta in perioada analizata, dintre cei care au apelat la astfel de finantare, 85% a fost ponderea celor ce au reusit sa contracteze creditul si sa obtina intreaga suma solicitata, situatie similara celei din semestrul anterior. Companiile mari care au solicitat finantare de la banci si/sau IFN au inregistrat un succes mai mare in a contracta credite si in a obtine sumele solicitate, fata de IMM (39% dintre corporatii, comparativ cu 16% dintre IMM). Se observa, pentru perioada octombrie 2016-martie 2017, cresterea numarului IMM care nu au accesat credite, deoarece fondurile interne sau sursele de finantare externe companiei, altele decat banci si institutii financiare nebancare, le acopereau nevoile de finantare (crestere cu 8 puncte procentuale, de la 28% in exercitiul precedent). Defalcat pe sectoare de activitate, se remarca mentinerea pe primul loc a companiilor din agricultura in ceea ce priveste ponderea firmelor care au aplicat si au primit in totalitate sumele solicitate (36% in perioada octombrie 2016-martie 2017)”, se mai precizeaza in sondajul semestrial al bancii centrale. In fine, dar nu in ultimul rand, similar exercitiilor precedente, nici in cel analizat companiile nefinanciare nu au apelat la utilizarea de fonduri europene (97% declarand acest lucru in perioada octombrie 2016-martie 2017). „Corporatiile si firmele din agricultura au apelat intr-o proportie mai ridicata la fonduri europene, spre deosebire de companiile din celelalte sectoare de activitate. Firmele care detin credite la banci si/sau IFN si firmele care au aplicat pentru un credit de la banci si/sau IFN in ultimele sase luni au dovedit un interes mai mare in a accesa fonduri europene in perioada octombrie 2016-martie 2017”, se mai arata in sondajul semestrial al bancii centrale.

Aflat intr-o oarecare legatura cu sondajul semestrial, cel privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei (aferent lunii august a.c.) se refera in special la perceptia si perspectiva bancilor asupra cererii de credite. Astfel, potrivit BNR, in sinteza, la nivelul trimestrului al doilea din 2017, institutiile de credit au inasprit standardele de creditare atat pentru creditele destinate achizitiei de locuinte si terenuri (credite ipotecare), cat si pentru creditele de consum acordate populatiei. „Conditiile de creditare aferente companiilor nefinanciare nu au inregistrat modificari in aprilie-iunie a.c., raportat la trimestrul anterior. Institutiile de credit prognozeaza pentru trimestrul urmator o inasprire marginala a standardelor de creditare pentru creditele ipotecare si, respectiv, moderata pentru cele de consum. In cazul companiilor nefinanciare, prognozele bancilor arata o mentinere constanta a standardelor de creditare pentru cel de-al treilea trimestru din 2017. In trimestrul al doilea din 2017, cererea de credite s-a majorat marginal in cazul creditelor destinate achizitiei de locuinte si terenuri acordate populatiei, in timp ce in cazul imprumuturilor de consum, aceasta s-a redus marginal. Companiile nefinanciare au apelat intr-o mai mare masura la finantare prin intermediul creditului bancar, conducand la un avans semnificativ al cererii. In acest context, se constata necesitatea unei orientari mai ample a institutiilor de credit catre sectorul firmelor, acesta fiind al optulea trimestru consecutiv de crestere a cererii pe acest segment. Pentru trimestrul al treilea din 2017, institutiile de credit anticipeaza cresterea marginala a cererii in cazul creditelor de consum destinate populatiei si mentinerea constanta a acesteia in cazul imprumuturilor ipotecare. Asteptarile bancilor pentru urmatoarele trei luni indica o continuare a cresterii semnificative a cererii de credite venite din partea firmelor”, se precizeaza in documentele BNR.

Analizand sectorul companiilor nefinanciare, specialistii bancii centrale arata, in principiu, ca standardele de creditare la nivel agregat au ramas la un nivel constant in trimestrul al doilea din 2017, cu exceptia creditelor pe termen lung acordate companiilor de talie mare, care s-au relaxat moderat. „Pentru trimestrul urmator, bancile prognozeaza o mentinere constanta a conditiilor de creditare atat la nivel agregat, cat si in structura. La randul lor, termenii creditarii au ramas relativ nemodificati comparativ cu perioada de raportare precedenta. Cererea de credite din partea firmelor s-a majorat semnificativ in cel de-al doilea trimestru a.c., cu toate ca bancile se asteptau la un avans marginal al acesteia. In trimestrul urmator, bancile anticipeaza o modificare a cererii agregate provenite din partea companiilor, de o amplitudine relativ similara celei din trimestrul curent. In ceea ce priveste rata solicitarilor respinse de catre institutiile de credit, aceasta s-a redus marginal fata de perioada de raportare precedenta. Riscurile asociate companiilor, in perceptia bancilor, s-au mentinut, in general, la un nivel similar celui din trimestrul precedent. Singurele exceptii au fost sectoarele de energie, agricultura si constructii, unde riscul de credit a fost in crestere. De altfel, strict din punct de vedere al sectoarelor de activitate, in aprilie-iunie a.c., riscul de credit s-a mentinut la nivelul inregistrat in trimestrul anterior. Singurele modificari notabile, comparativ cu trimestrul anterior, au fost consemnate la nivelul sectorului de energie (cu o crestere semnificativa), respectiv in cazul sectoarelor de agricultura si constructii (cu majorari de o amplitudine moderata)”, se subliniaza in sondajul BNR.

De altfel, riscul de credit pentru constructii, pe langa faptul ca nu reprezinta o noutate, este perceput ca atare si daca se analizeaza atitudinea mediului bancar asupra pierderii consemnate in caz de nerambursare a imprumutului. Astfel, „pierderea in caz de nerambursare (indicele LGD, ce trebuie insa interpretat cu prudenta, avand in vedere seria scurta de date disponibile de catre banci pentru a cuantifica acest indicator) estimata de institutiile bancare respondente pentru imprumuturile care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al doilea din 2017 a inregistrat un usor avans la nivel agregat fata de trimestrul anterior, ajungand la valoarea de 41%. In structura, cele mai notabile modificari au avut loc in cazul sectoarelor de constructii si afaceri imobiliare, a caror estimare a pierderii in caz de nerambursare s-a majorat cu aproape 15 puncte procentuale, respectiv cu 14 puncte procentuale, situand riscul de credit asociat acestor sectoare peste media la nivel agregat (LGD de 48% in cazul constructiilor, respectiv LGD de 50% in cazul sectorului imobiliar)”, informeaza oficialii BNR.

Insa, pentru firmele din ramura de constructii si/sau pentru cele din domeniul tranzactiilor imobiliare, sunt interesante si datele din sondaj cu privire la imprumuturile bancare acordate populatiei pentru achizitia de locuinte si terenuri. Astfel, merita consemnat ca, potrivit sondajului BNR, „in trimestrul al doilea din 2017, bancile au inasprit semnificativ standardele de creditare atat pentru imprumuturile destinate achizitiei de locuinte si terenuri, cat si in cazul creditelor de consum. Institutiile de credit au indicat urmatorii factori determinanti pentru aceasta evolutie: deciziile de politica monetara sau prudentiala ale Bancii Nationale a Romaniei, asteptarile privind situatia economica generala, cerintele cu privire la gradul de indatorare, asteptarile privind situatia financiara a populatiei si riscul asociat bonitatii clientilor. In urmatoarele trei luni, institutiile de credit estimeaza o inasprire marginala a standardelor pentru creditele ipotecare si una de amplitudine moderata pentru creditele de consum. In cazul creditelor ipotecare (pentru achizitia de locuinte si terenuri), principalii factori care au condus la inasprirea standardelor de creditare in perioada analizata, conform opiniei institutiilor de credit, au fost: deciziile de politica monetara sau prudentiala ale Bancii Nationale a Romaniei, asteptarile privind situatia economica generala si cerintele cu privire la gradul de indatorare. Totodata, termenii contractelor de credit pentru achizitia de locuinte si terenuri si-au continuat evolutia mixta din trimestrul anterior. Astfel, pe de o parte, ponderea maxima a serviciului datoriei lunare in venitul lunar s-a inasprit semnificativ, iar, pe de alta parte, cerintele referitoare la ponderea maxima a creditului in valoarea garantiei ipotecare (LTV), spread-ul ratei medii de dobanda a creditului fata de ROBOR la o luna si costurile creditarii altele decat dobanzile s-au relaxat moderat. Valoarea medie a LTV (loan-to-value) pentru creditele ipotecare nou-acordate in ultimele trei luni a fost in usoara scadere fata de valoarea consemnata in trimestrul anterior, ajungand la circa 76%. In cazul stocului total de credite ipotecare, nivelul mediu al LTV a fost de aproximativ 84%, similar valorii din primul trimestru al lui 2017. Gradul mediu de indatorare la nivelul imprumuturilor ipotecare nou-acordate a fost de 44%, in linie cu valoarea inregistrata in trimestrul anterior, iar la nivelul portofoliului total de credite ipotecare, acesta s-a mentinut constant, la 45%”.

In aceste conditii, nu este de mirare ca, dupa cum se subliniaza in sondajul BNR (dar si in linie cu cele mai recente date comunicate de Eurostat pentru Romania), „tendinta de majorare a preturilor imobilelor rezidentiale a continuat si in cel de-al doilea trimestru din 2017, conform institutiilor de credit, acestea estimand ca trendul ascendent se va mentine si in urmatorul trimestru, insa cu o intensitate mai redusa. De asemenea, cererea pentru imprumuturile destinate achizitiei de locuinte si terenuri s-a majorat marginal in aprilie-iunie a.c., anticipandu-se o mentinere constanta a acesteia pentru urmatoarele trei luni. Fata de trimestrul anterior, in perioada de referinta, rata solicitarilor de credite care au fost respinse de catre banci a inregistrat o crestere moderata in cazul creditelor ipotecare”.

In concluzie, se mai poate evidentia si faptul ca sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei este, la randul sau, reprezentativ, pentru ca are la baza un chestionar specific transmis primelor zece banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii companiilor si populatiei. Potrivit BNR, cele zece institutii bancare respondente detin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro