Deponentii in lei sunt penalizati de dobanzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui sa creasca in continuare dobanda pentru a preintampina o migrare spre euro, asa-numita euroizare a economiei, a declarat, marti, intr-o conferinta de specialitate, Valentin Lazea, economist-sef la Banca Nationala a Romaniei (BNR), informeaza Agerpres.

„Este evident ca deponentii in lei, fie ei populatie, fie ei firme, sunt penalizati de dobanzile mici, fiind acesta un motiv pentru care BNR va trebui sa creasca in continuare dobanda pentru a preintampina o migrare spre euro, asa-numita euroizare a economiei. Ce vreau sa spun este ca, desi in presa si in societate se manifesta mare preocupare fata de cei care au credit luat, debitorii bancilor, noi trebuie sa ne gandim - si ar trebui sa fie mai vocali si creditorii bancilor, adica deponentii, cei care la actualele niveluri ale dobanzii sunt in pierdere”, a mentionat Valentin Lazea.

 

Oficialul BNR a subliniat ca raportul dintre credite si depozite se mentine subunitar, atat pe componenta in lei - 0,82 in aprilie, cat si la valuta, 0,51 in aprilie.

„Cu alte cuvinte, sunt mai putine credite date atat in lei, cat si in valuta decat sunt depozite in banci. Ce inseamna asta? Inseamna ca bancile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu gasesc suficiente posibilitati de plasament - si asta in conditiile in care aproape 40% din societatile romanesti sunt nebancabile - o poveste care dureaza de 30 de ani - nimeni nu are vointa sa se ocupe de aceasta problema. Ce inseamna 40% din societati nebancabile? Inseamna ca au capital mai mic de 200 de lei sau capital negativ. Exista, dupa cate stiu, o propunere a Comisie Nationale de Stabilitate Macroeconomice pentru amendarea legislatiei, astfel incat sa oblige aceste firme sa majoreze capitalul pana la minimum necesar de 200 de lei. Sa vedem daca ea va fi si transpusa in practica dar, pana atunci, degeaba ne plangem ca nu exista creditare. Creditare ar putea sa existe, dar mai intai trebuie sa existe capitalizarea intreprinderilor”, a precizat Lazea.

 

In ce priveste profitabilitatea sistemului bancar, economistul sef la BNR a subliniat ca, dupa patru luni, adica in perioada ianuarie - aprilie, profitul cumulat este de 2,9 miliarde lei, fiind aproximativ la fel ca in anul precedent, cand a fost de circa 8,2 miliarde de lei, in tot anul.

„Indicatorii prudentiali ai bancilor sunt buni, chiar daca intr-o usoara scadere - probabil dupa ce in toamna anului 2021 li s-a permis bancilor sa distribuie din nou dividende, dupa doi ani de pauza de nedistribuire a dividendelor. Totusi, indicatorii prudentiali raman confortabili, astfel, rata fondurilor proprii totale este de aproximativ 21% fata de nivelul de 8% minimum cerut, de aproape 3 ori mai mare. Rata lichiditatii este de 2,2 fata de minimum cerut de 1. O alta veste buna: creditele neperformante au continuat sa scada, chiar si dupa inceperea razboiului din Ucraina la 3,3% din totalul creditelor in luna martie si 3,2% in aprilie. Este insa probabila o usoara deteriorare in continuare, avand in vedere evolutia dobanzilor la lei, dar aceasta deteriorare va fi incomparabil mai mica decat cea din anii 2009- 2010, avand in vedere doua lucruri: pe de o parte normele mult mai prudente de creditare impuse de BNR in ultimii ani, pe de alta parte prudenta bancilor comerciale care nu au mai acordat credite in mod nediscriminatoriu cum facusera in criza precedenta, in goana dupa cota de piata cu orice pret”, a mai spus Valentin Lazea.

 

In ce priveste creditarea, in primele cinci luni din 2022, in pofida razboiului din Ucraina, creditul a crescut in termeni nominali, atat cel guvernamental, cat si cel neguvernamental.

„Deosebirea este data de ritm, in sensul ca creditul neguvernamental a crescut si in termeni reali, nu numai in termeni nominali, adica, cu alte cuvinte, a crescut mai repede decat rata inflatiei, iar creditul guvernamental a crescut mai incet decat rata inflatiei, ceea ce inseamna ca, in termeni reali a scazut, chiar daca nominal a crescut. In ceea ce priveste depozitele rezidentilor, subliniez ale rezidentilor, nu numai ale populatiei, deci rezidenti insemnand si populatie si firme, se constata, de asemenea, o evolutie diferita, in sensul ca depozitele in valuta au crescut atat nominal cat si real, mai repede decat inflatia, in timp ce depozitele in lei, chiar daca au crescut nominal, totusi, au scazut in termeni reali. Cu alte cuvinte au crescut mai putin decat rata inflatiei”, a adaugat economistul sef la BNR.