Din perspectiva evolutiei ritmului de crestere economica si dinamicii PIB/ locuitor, pe parcursul ultimelor decenii Romania a fost campioana la nivelul UE. PIB/ locuitor (ca procent din Zona Euro, la paritatea puterii de cumparare) a crescut de la aproximativ 22% in 2000 la 47% in 2009 si peste 60% in 2018, dupa cum arata dr. Andrei Radulescu, director de analiza macroeconomica la Banca Transilvania (BT).

Conform specialistului, PIB-ul nominal s-a majorat de la 40,6 miliarde euro in 2000 la 146,6 miliarde euro in 2008 (anul resimtirii recesiunii) si de la 125,2 miliarde euro in 2009 la peste 204 miliarde euro in 2018. Totodata, ponderea PIB-ului Romaniei in PIB-ul UE a urcat de la 0,4% in 2000 la 1% in 2009 si la peste 1,3% in 2018.

In 2017, Romania a depasit Grecia, in 2018 Portugalia si, foarte probabil, in 2019 Finlanda din perspectiva PIB-ului nominal.

"In acest context, consideram ca exista potential ca PIB-ul nominal sa se pozitioneze in primele 10 din Uniunea Europeana pana la finalul deceniului viitor. Atragem atentia cu privire la potentialul ridicat de continuare a proceselor de crestere si dezvoltare in Romania in urmatorii zece ani, mai ales ca distanta fata de media europeana se mentine ridicata. PIB/ locuitor a crescut de la aproximativ 2.000 de euro in anul 2000 la 7.140 de euro in 2008 si de la 6.150 de euro in 2009 la peste 10.000 de euro in 2018 (circa o treime din nivelul inregistrat in Zona Euro)", arata Andrei Radulescu in analiza sa.

Perspectivele favorabile pe economia Romaniei pe termen mediu sunt sustinute de dinamica PIB potential (comparativ cu tarile din regiune membre ale UE), determinata indeosebi de ameliorarea productivitatii totale a factorilor de productie, asteptarile de redinamizare a reformelor structurale (dupa tergiversarile din ultimii cinci ani), perspectivele de aderare la OCDE (de altfel institutia a lansat primele prognoze pe Romania in 2019), continuarea procesului de dezvoltare a pietei de capital (dupa promovarea recenta in liga emergenta) si pozitionarea geo-economica strategica.

 

La 30 de ani de cand Romania a iesit din regimul de economie controlata de stat, s-a inregistrat o ameliorarea semnificativa a nivelului de dezvoltare, indeosebi ca urmare a procesului de integrare europeana. In contrapartida, economia interna nu a reusit sa depaseasca fenomenul deficitelor gemene, data fiind discontinuitatea reformelor structurale, mai arata analistul BT.

Dupa tranzitia la economia de piata (anii 1990) Romania a traversat doua cicluri economice si un amplu proces de ajustare in contextul incidentei Marii Recesiuni.

 

1. 2000-2008 - primul ciclu de economie de piata de dupa perioada interbelica, caracterizat printr-o dinamica ridicata a PIB (ritm mediu anual de peste 6%), pe fondul efectelor procesului de integrare economica europeana: libera circulatie a factorilor de productie, intrari masive de fluxuri investitionale straine directe (peste 7 miliarde euro/ an in perioada 2005-2008), privatizarea unor companii importante (BCR, Petrom etc.) si penetrarea pietei interne de bancile straine.

Finantarea economiei interne s-a realizat indeosebi prin dezvoltarea agresiva a sectorului bancar (in contextul penetrarii institutiilor financiare din tarile membre ale Uniunii Europene): astfel, raportul credit neguvernamental/ PIB a crescut de la 7,1% in 2000 la peste 37% in 2009.

 

2. 2011-2019 - ciclul economic post-criza, caracterizat printr-o crestere economica mai lenta (ritm mediu anual de 4%), pe fondul unui grad ridicat de prudenta in sectorul privat (dat fiind impactul sever al Marii Recesiuni): dinamica investitiilor productive a fost mai slaba comparativ cu cea din Zona Euro in perioada 2013-2018. In acest ciclu am asistat la scaderea semnificativa a ponderii creditului neguvernamental in PIB, cu peste 10%, pana la aproximativ 26% in prezent, ca urmare a reducerii expunerii bancilor straine si cresterii ratei de economisire pe plan intern, arata analistul.

 

3. Ajustarea macro-financiara 2009-2010, in contextul incidentei Marii Recesiuni (cea mai puternica criza economica de dupa Al Doilea Razboi Mondial), severa pe plan intern, date fiind nivelul ridicat al deficitelor gemene si dependenta de finantarea externa la momentul incidentei acestui soc.

"Subliniem faptul ca ambele cicluri economice s-au caracterizat prin politici fiscal-bugetare si de venituri pro-ciclice si discontinuitatea reformelor structurale, factori care au contribuit la deteriorarea echilibrului macroeconomic (intensificarea deficitelor gemene). Se poate spune ca procesul de convergenta economica europeana (nominala, reala, structurala, institutionala) a constituit axul central al evolutiilor macrofinanciare din Romania dupa lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana (februarie 2000)", concluzioneaza dr. Andrei Radulescu.