Dupa rezultatele optime din 2015, la nivelul lui 2016 ramura constructiilor ar putea redeveni principalul motor al economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2019, cu niveluri superioare tuturor celorlalte domenii economice, mai precis de +5,2%, +6%, +6,3% si +6,6%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+5%, +5,8%, +6,2% si +6,5%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la praguri relativ constante (+0,4%) pentru anii 2016-2017, iar pentru 2018 si 2019 acest indicator va ajunge la +0,5%. Pragurile respective sunt plasate, insa, sub cele specifice serviciilor (cu un aport cuprins intre +1,6% pana la +2,4%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (+0,6% in 2016, apoi cate +0,4% in fiecare an ce a mai ramas din intervalul analizat). In acelasi timp, a doua forta economica va fi cu siguranta industria, ce va avea contributii la cresterea reala a PIB situate de la +1,2% pana la +1,3%, in timp ce agricultura va avea un aport mai redus in acest sens (de +0,4% in acest an, apoi de cate +0,1% pentru restul perioadei prognozate). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe ramuri economice (determinata pe baza valorilor nominale), expertii CNP sustin ca, daca in 2014 sectorul de constructii a reprezentat 7,2% din PIB, in 2015 a detinut aceeasi cota (de 7,2%), iar in intervalul 2016-2019 va conta cu 7,3%, 7,4%, 7,5% si 7,6%, in detrimentul agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 52%-53% in sectorul tertiar si de 23% in industrie). In mod separat si traditional pentru CNP, s-a estimat si evolutia industriei constructiilor metalice unde, dupa realizari pozitive anul trecut (+8,7%), se va instala un trend ceva mai ponderat de recuperare a pierderilor (+5,8% in 2016, circa +4,9% anul viitor, +4,7% in 2018 si +4,2% in 2019). Cresterea costului pe piata de constructii va fi insa inevitabila, dupa o eventuala stabilizare in acest an (0%) la niveluri medii anuale de +1%, +1,5% si +1,8% pentru perioada 2017-2019, mai ales ca in 2014 a avut loc o scadere de circa -0,9%, iar in 2015 s-a consemnat o diminuare ceva mai accelerata, de -2%.

Un capitol separat al noii prognoze, realizat de CNP in colaborare cu Institutul National de Statistica (INS), se refera la evolutia volumului lucrarilor de constructii in intervalul de referinta (exprimata ca modificari procentuale fata de anul anterior) atat in total, cat si pe elemente de structura si pe tipuri de constructii. Datele exhaustive vizeaza perioada 2014-2019, observandu-se ca 2014 a reprezentat ultimul an de scadere (cu -6,7%, din care -3,2% in cazul lucrarilor de constructii noi, -17,9% la cele de reparatii capitale si -9% la procedurile de intretinere si reparatii curente). Pe obiecte de constructii, insa, diminuarea in volum de -6,7% din 2014 a fost cauzata exclusiv de lipsa investitiilor statului, ceea ce a dus la prabusirea volumului lucrarilor de infrastructura. Astfel, in urma cu doi ani, pe tipuri de constructii, lucrarile la imobile s-au majorat in medie cu +21,3% (respectiv cu +32,6% la cladirile rezidentiale si cu +16,6% la cele nerezidentiale), in timp ce, in cazul constructiilor ingineresti, declinul a fost de -21,8%.

Situatia din 2015 a fost diametral opusa, de vreme ce volumul lucrarilor de constructii a crescut cu +10,4% fata de anterioarele 12 luni, mai precis cu +5,2% la constructiile noi, +31,8% pentru reparatiile capitale si +13,3% in cazul lucrarilor de intretinere si reparatii curente (ca principale elemente de structura). In schimb, pe tipuri de constructii, in pofida unor demersuri ce au dus la sporirea puternica a volumului lucrarilor pe segmentul ingineriei civile (+20%), investitorii privati au fost mai reticenti, intrucat la procedurile ce au presupus constructia de cladiri s-a remarcat o scadere de -1,1%, ca urmare a diminuarii de -5,8% pe segmentul rezidential, deoarece pe piata imobilelor cu alta destinatie fata de cea de locuinta a avut loc o sporire (+1,1%). In intervalul 2016-2019, dupa cum s-a aratat anterior, volumul lucrarilor de constructii urmeaza sa sporeasca, in medie, intr-un ritm de +5%, +5,8%, +6,2% si +6,5%, cele mai dinamice, ca elemente de structura, urmand sa fie constructiile noi (+5,3%, +6,3%, +6,8% si +7,1%), respectiv reparatiile capitale (+5,5%, +5,7%, +6% si +6,2%), intrucat procedurile de intretinere si reparatii curente, cu o valoare adaugata mai mica, vor progresa la niveluri aflate sub medie (+4%, +4,5%, +4,7% si +5%). Pe tipuri de constructii, lucrarile la cladiri nu vor mai regresa, ci dimpotriva, se vor majora cu +2,1% in acest an, apoi, in ordine, cu +2,7%, +3,3% si +3,8%. Segmentul rezidential ar trebui sa-si revina intr-un ritm ceva mai lent, cu sporiri anuale de +0,5%, +1%, +1,5% si +2%, iar cel nerezidential va dicta, practic, parcursul acestui domeniu, cu salturi succesive de +2,8%, +3,4%, +4% si +4,5% intre anii 2016 si 2019. Pentru informatii suplimentare, www.cnp.ro