Recent, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) – institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei - a revizuit datele incluse in documentul intitulat "Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2015-2019" in conformitate cu noile realitati economice, elaborand varianta preliminara de toamna (2015) a studiului, dat publicitatii la mijlocul lunii septembrie a.c. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul anului in curs se preconizeaza o sporire reala de 3,4%, mai semnificativa comparativ cu saltul de 2,8% din 2014. In contextul actual, nu este insa surprinzator faptul ca o sporire de mai mare amploare a valorii adaugate brute (VAB) ar putea fi consemnata in acest an in ramura de constructii (+5,8% fata de 2014, cand s-a consemnat +0,3%), intrucat sectorul respectiv ramane singurul in care s-ar putea inregistra o recuperare accelerata a pierderilor. Practic, in ceea ce priveste indicele VAB, cresteri ale acestuia se vor remarca in 2015 atat in domeniul tertiar sau al serviciilor (+3,8%), respectiv in industrie (+3%), in timp ce agricultura va fi unicul domeniu unde se va inregistra o scadere (-3%), dupa majorarea de +1,5% raportata anul trecut. Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile actuale ale Executivului, urmand a fi eventual confirmate, ulterior, de cele ale principalilor parteneri internationali (FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana). "Cresterea VAB din constructii la nivelul lui 2015 se datoreaza primordial majorarii indicatorului productiei, cu +6,2%, dupa ce in 2014, la acest capitol, a avut loc un regres de -2,3%. Cu toate acestea, daca se iau in considerare contributiile la cresterea reala a PIB (exprimate in puncte procentuale), in acest an industria va avea un aport de +0,7%, agricultura de -0,1%, constructiile de +0,4%, serviciile – in total de +2%, iar impozitele nete pe produs de +0,5% la cota de majorare generala, de +3,4%. Pe termen mediu, in conformitate cu proiectia actuala a principalilor indicatori macroeconomici, se asteapta ca in intervalul 2015-2019 PIB sa evolueze in marje pozitive, astfel: +3,4% in 2015, +4,1% in 2016, +4,2% in 2017, +4,5% in 2018 si +4,7% in 2019", se arata in documentul CNP.

Incepand cu 2015, ramura constructiilor ar putea redeveni principalul motor al economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2019, cu niveluri superioare tuturor celorlalte ramuri economice, mai precis de +5,8%, +5,5%, +5,9%, +6,3% si 6,6%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+6,2%, +5,3%, +5,8%, +6,2% si +6,5%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la un prag constant (+0,4%) pentru fiecare din anii 2015-2019. Pragurile respective sunt plasate, insa, sub cele specifice industriei (cu un aport cuprins intre +0,7% pana la +1,2%) sau serviciilor (avand cote de la +1,8% la +2,4%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (de la +0,4% pana la +0,6% in fiecare an din intervalul analizat). In acelasi timp, de vreme ce forta economica reala va ramane cu siguranta industria, agricultura va consemna un aport mai redus in acest sens (cu contributii la cresterea reala a PIB situate de la -0,1% pana la +0,1% pentru intreaga perioada prognozata). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe ramuri economice (determinata pe baza valorilor nominale), expertii CNP sustin ca, daca in 2013 sectorul de constructii a reprezentat 6,6% din PIB, in 2014 a detinut o cota de 6,3%, iar in intervalul 2015-2019 de 6,4%, 6,5%, 6,6%, 6,7% si 6,8%, in detrimentul agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 53,5% in sectorul tertiar si de 23,5% in industrie). In mod separat si traditional pentru CNP, s-a estimat si evolutia industriei constructiilor metalice unde, dupa realizari pozitive anul trecut (+1,4%), se va instala un trend fragil, insa constant, de recuperare a pierderilor (+3,5% in 2015, circa +3,8% anul viitor, +4,2% in 2017, +4,5% in 2018 si +4,5% in 2019). Cresterea costului pe piata de constructii va fi insa inevitabila, la niveluri medii anuale de +1,5%, +2%, +2,5% si +2,3% pentru perioada 2016-2019, dupa ce in 2013 a avut loc o scadere de circa -3,4%, iar in 2014 s-a consemnat o diminuare ceva mai ponderata, de -0,9%, in timp ce pentru 2015 se estimeaza o stabilizare (0%).

Un capitol separat, elaborat inclusiv pe baza unor date statistice de la INS, este constituit de evolutia volumului lucrarilor de constructii, pe elemente de structura si pe tipuri de lucrari, exprimata in modificari procentuale fata de anul anterior. Astfel, cresterea de +6,2% a volumului lucrarilor de constructii, preconizata pentru anul in curs, se va datora, pe de-o parte, proiectelor de constructii noi (+5,2%), celor de reparatii capitale (+12,3%) si procedurilor de intretinere si reparatii curente (+5,8%), iar pe de alta parte executiei de cladiri, unde saltul va fi de +6,7% (cu o stagnare pe segmentul rezidential si o majorare de 9,8% pe cel nerezidential), precum si constructiilor ingineresti (+5,8%). Dupa cum se preciza anterior, potrivit CNP, in intervalul 2016-2019, volumul lucrarilor de constructii va inregistra salturi succesive, de +5,3%, +5,8%, +6,2% si +6,5%, toate bazate insa, dupa cum se observa la o analiza succinta, pe cresterea constructiilor noi si pe implementarea mai puternica a proiectelor de interes public, din domeniul ingineriei civile. Astfel, fiecare componenta analizata, ca elemente de structura sau ca tipuri de constructii, va evolua in perioada 2016-2019 dupa cum urmeaza: lucrari de constructii noi (+5,7%, +6,3%, +6,8% si +7,1%), lucrari de reparatii capitale (+5,5%, +5,7%, +6% si +6,2%), respectiv lucrari de intretinere si reparatii curente (+4%, +4,5%, +4,7% si 5%), precum si constructii de cladiri (+4,5%, +4,8%, +5% si +5,2%), din care rezidentiale (+5%, +5,5%, +5,8%, 6%) si nerezidentiale (+4,3%, +4,5%, +4,7%, +4,9%) sau constructii ingineresti (+6%, +6,7%, +7,2% si +7,5%). Se mai constata, astfel, ca efortul investitional al statului trebuie sa devina mai consistent ca in prezent pentru a sustine cresterea prognozata pe piata autohtona de constructii, realitate reflectata si de INS, care ia in considerare, insa, cea mai importanta majorare procentuala pentru lucrarile de infrastructura, ceea ce ramane insa de vazut daca se va intampla, in contextul in care 2016 reprezinta un an electoral, la fel ca si 2019. Pentru informatii suplimentare, www.cnp.ro