In septembrie 2017, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) - institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei - a dat publicitatii informatiile incluse in documentul intitulat "Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2017-2021" in conformitate cu noile realitati economice, elaborand astfel varianta preliminara de toamna (2017) a studiului. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul lui 2017 se preconizeaza o sporire reala de +5,6% (nivel rectificat in sens pozitiv fata de +5,2% in documentele anterioare si, evident, mai semnificativ comparativ cu saltul de +4,8% din 2016). In contextul actual, ce ramane marcat de anumite incertitudini, coroborat cu impactul negativ al unor tensiuni politico-sociale, nu este surprinzator faptul ca o sporire de mai mica amploare a valorii adaugate brute (VAB) ar putea fi inregistrata in acest an in ramura de constructii (+1,5% fata de 2016, cand se estimeaza ca s-ar fi consemnat +1,8%), insa pe termen mediu sectorul respectiv poate ramane singurul in care se va remarca o recuperare accelerata a pierderilor, cu salturi ale VAB ce depasesc, din 2018, toate celelalte domenii economice. Practic, in ceea ce priveste indicele VAB, cresteri ale acestuia se vor remarca in 2017 atat in domeniul tertiar sau al serviciilor (+5,6%), respectiv in agricultura (+3%), in timp ce, daca se are in vedere contributia sa importanta la PIB, industria va fi un alt domeniu unde se va inregistra o sporire sustenabila (+7,6%), dupa majorarea de +1,8% preconizata pentru anul trecut. Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile actuale ale Executivului, urmand sa fie utilizate la actualizarea programului multianual de convergenta, disponibil pe portalul Ministerului Finantelor Publice. "Cresterea VAB din constructii la nivelul lui 2017 se datoreaza primordial majorarii indicatorului productiei, cu +1,3%, dupa ce in 2016, la acest capitol, ar fi avut loc un progres de +1,8%. Cu toate acestea, daca se iau in considerare contributiile la cresterea reala a PIB (exprimate in puncte procentuale), in acest an industria va avea un aport de +1,8%, agricultura de +0,1%, constructiile de +0,1%, serviciile - in total de +3,2%, iar impozitele nete pe produs de +0,4% la cota de majorare generala, de +5,6%. Pe termen mediu, in conformitate cu proiectia actuala a principalilor indicatori macroeconomici, se asteapta ca in intervalul 2017-2021 PIB sa evolueze in marje pozitive, astfel: +5,6% in 2017, +5,5% in 2018, +5,7% in 2019, +5,7% in 2020 si +5% in 2021, cotele fiind modificate sau nou-anuntate fata de cele din varianta anterioara a cercetarii", se arata in documentul CNP.

Dupa rezultatele considerate a fi optime din 2016 (desi datele INS si ale Eurostat confirma o recesiune statistica in constructii, care continua si in acest an, mai putin pe segmentul rezidential), la nivelul lui 2017 ramura constructiilor se va stabiliza (cu o majorare a productiei de +1,3% si o sporire a VAB de +1,5%), iar din 2018 ar putea redeveni unul din principalele motoare ale economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2021, cu niveluri superioare anumitor domenii economice, mai precis de +7%, +7,2%, +7,7% si +7,1%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+6,8%, +7%, +7,4% si +7%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la praguri relativ constante (pornind de la pragul de +0,1% pentru anul 2016), astfel incat pentru intervalul 2017-2021 acest indicator va ajunge la +0,4%, cu unele exceptii (respectiv, +0,1% in anul 2017 si +0,5% la nivelul lui 2020). Contributiile respective sunt plasate, insa, sub cele specifice serviciilor (cu un aport cuprins intre +3,2% pana la +3,7%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (+0,4% in 2017, apoi aceeasi cota in fiecare an ce a mai ramas din intervalul analizat). In acelasi timp, a doua forta economica, dupa servicii, va fi cu siguranta industria, ce va avea contributii la cresterea reala a PIB situate de la +1% pana la +1,3%, in timp ce agricultura va avea un aport mai redus in acest sens (de +0,1% in acest an, apoi tot de cate +0,1% pentru o parte a perioadei prognozate, evidentiindu-se chiar contributii nule in 2020 si 2021). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe ramuri economice (determinata pe baza valorilor nominale), expertii CNP sustin ca, daca in 2016 sectorul de constructii a reprezentat 6% din PIB, in 2017 ar putea detine aceeasi cota (de 6%), iar in intervalul 2018-2021 va conta cu 6,1%, 6,1%, 6,2% si 6,3%, in detrimentul agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 57,4% in sectorul tertiar si de 23,4% in industrie). In mod separat si traditional pentru CNP, s-a estimat si evolutia industriei constructiilor metalice unde, dupa realizari pozitive minime anul trecut (+0,7%) si o stagnare preconizata pentru 2017 (respectiv 0%), se va instala un trend ceva mai accelerat de recuperare a pierderilor (circa +4,7% anul viitor, +4,2% in 2019, +3,5% in 2020 si +3,2% in 2021). Cresterea costului pe piata de constructii va fi insa inevitabila, dupa diminuarea de -2% din 2015 si o eventuala majorare consemnata anul trecut (+1,5%), ajungandu-se la niveluri medii anuale de +5,3%, +4,5%, +3,5%, +2,7% si +2,4% pentru perioada 2017-2021.

Un capitol separat al noii prognoze, realizat de CNP in colaborare cu Institutul National de Statistica (INS), se refera la evolutia volumului lucrarilor de constructii in intervalul de referinta, exprimata tot ca serie bruta pentru anul de baza 2010, insa, spre deosebire de alte versiuni si in concordanta cu celelalte variante preliminare sau definitive, actuala cercetare evidentiaza partial si modificarile procentuale fata de anul anterior. Informatiile se refera atat la dinamica volumului lucrarilor in total, cat si pe elemente de structura si pe tipuri de constructii, comparativ cu anul 2010, dar procentele reflecta si cresterea sau scaderea in raport cu fiecare an anterior. Datele exhaustive vizeaza perioada 2015-2021, observandu-se ca, dupa deprecierea din 2014 (de -6,7% in total), reliefata in documentele anterioare ale CNP, 2015 a reprezentat primul an de crestere sustenabila (cu +10,4%, din care +5,2% in cazul lucrarilor de constructii noi, +31,8% la cele de reparatii capitale si +13,3% la procedurile de intretinere si reparatii curente). Pe obiecte de constructii, insa, majorarea in volum de +10,4% din 2015 a fost cauzata exclusiv de augmentarea investitiilor statului, ceea ce a dus la un salt neasteptat al volumului lucrarilor de infrastructura. Astfel, in acel moment, pe tipuri de constructii, lucrarile la imobile s-au diminuat in medie cu -1,1% (respectiv cu -5,8% la cladirile rezidentiale, pentru ca la cele nerezidentiale a avut loc un salt de +1,1%), in timp ce, in cazul constructiilor ingineresti, cresterea a fost de +20%.

Situatia din 2016 indica in mod clar un trend descendent (calculat si pe baza informatiilor statistice), de vreme ce, potrivit CNP, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu -4,8%, reflectand fluctuatii in marje de -2,7% la constructiile noi si +1,5% in cazul lucrarilor de intretinere si reparatii curente, iar in cazul reparatiilor capitale (ca principale elemente de structura) se reitereaza o depreciere drastica (-23,5%). In schimb, pe tipuri de constructii, se precizeaza o reducere fara echivoc a volumului lucrarilor pe segmentul ingineriei civile (-11,2%), iar investitorii privati au sustinut piata anul trecut, intrucat la procedurile ce presupun constructia de cladiri s-a remarcat o crestere de +4,4%, rezultata, de fapt, ca urmare a majorarii de +12,1% pe segmentul rezidential, deoarece pe piata imobilelor cu alta destinatie fata de cea de locuinta ar fi avut loc un progres minor (+1,1%). Si pentru acest an, in conditiile recesiunii din constructii, se preconizeaza o diminuare de -3,5% fata de 2016, cauzata de scaderi ale volumului lucrarilor de intretinere si reparatii curente (-17,7%) si in cazul lucrarilor de reparatii capitale (-14,9%), care nu vor fi contracarate de eventuala crestere cu +4,7% a volumului lucrarilor de constructii noi. Pe tipuri (obiecte) de constructii, scaderea de -3,5% s-ar datora mai degraba declinului ca volum al lucrarilor de constructii ingineresti (-15,5%), atenuat usor printr-o majorare de +11,3% consemnata pe segmentul constructiei de cladiri (din care +50,5% in cazul imobilelor rezidentiale si -7,6% in cel al constructiilor nerezidentiale). Cel putin pe piata de constructii imobiliare, prognoza nu este hazardata, de vreme ce datele provizorii anuntate recent de INS confirma, pentru intervalul ianuarie-iulie a.c., o majorare de +69,2% a volumului lucrarilor la locuinte si un regres de -11,4% in domeniul nerezidential, ca serie ajustata. In intervalul 2018-2021, dupa cum s-a aratat anterior, volumul lucrarilor de constructii urmeaza sa sporeasca, in medie, intr-un ritm de +6,8%, +7%, +7,4% si 7,6%, cele mai dinamice, ca elemente de structura, urmand sa fie constructiile noi (+7,3%, +7,5%, +7,8 si +8%), respectiv procedurile de intretinere si reparatii curente (+7,2%, +7,4%, +7,7% si +7,9%), intrucat cele de reparatii capitale (cu o valoare adaugata mai mare) vor progresa la niveluri aflate sub medie (+3%, +3,3%, +3,6% si +3,7%). Pe tipuri de constructii, lucrarile la cladiri nu vor mai regresa (ca in 2015), ci dimpotriva, dupa saltul de +4,4% din 2016, se vor majora cu +11,3% in 2017, apoi, in ordine, cu +7%, +6,7%, +7% si +7,1%. Segmentul rezidential ar trebui sa-si revina intr-un ritm ceva mai alert, cu sporiri anuale de +50,5%, +9,2%, +8,2%, +7,8% si +7,9% in perioada 2017-2021, iar cel nerezidential va frana, practic, parcursul acestui domeniu, cu fluctuatii succesive de -7,6%, +5,2%, +5,5%, +6,3% si +6,4% intre anii 2017 si 2021. Este tot mai clar faptul ca o eventuala crestere succesiva in ramura de constructii, asa cum prognozeaza CNP in varianta preliminara de toamna (din septembrie 2017), nu va putea avea loc fara o implicare mai puternica a statului, ca autoritate contractanta, astfel incat pentru lucrarile de infrastructura (constructii ingineresti) se prevad dinamici diferite, dupa scaderea de -11,2% din 2016 si accentuarea trendului descendent in 2017 (la -15,5%), urmand, pana in 2021 inclusiv, salturi de +6,6%, +7,3%, +7,8% si +8,2%, mai semnificative insa decat cele relativ ponderate, anuntate in documentele anterioare. Pentru informatii suplimentare, www.cnp.ro