Prognoza de iarna 2020 reafirma estimarile din editia de toamna 2019 pentru perioada 2020-2023 si actualizeaza un numar limitat de indicatori prin prisma datelor publicate pentru anul 2019.

Elementele avute in vedere in sustinerea nivelurilor din prognoza de toamna 2019 sunt:

- datele semnal privind avansul economiei cu 4,1%, care confirma pentru anul 2019 dinamica PIB estimata in toamna (4,0%);

- tendinta de revenire a economiei romanesti in trimestrul IV 2019 (4,3% fata de acelasi trimestru din 2018, dupa ce in trimestrul III 2019 majorarea a fost de numai 3%);

- de asemenea, prognoza actuala ia in considerare si datele semidefinitive privind PIB pentru anul 2018, respectiv un nivel de 952,4 miliarde lei (+8,18 miliarde lei) si o crestere economica de 4,4% (+0,3 puncte procentuale). Acest salt al valorii nominale se va regasi si in perioada 2020-2023.

La nivel sectorial, se estimeaza ca industria va reveni in a doua parte a anului 2020 astfel incat pe ansamblu cresterea valorii adaugate brute sa fie pozitiva. De asemenea constructiile totale vor continua sa se majoreze, dar cu o intensitate mai mica. In ceea ce priveste sectorul tertiar, se mizeaza pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adaugata. Acest sector in ansamblu este in continuare principalul sustinator al cresterii economice. Exista si posibilitatea aparitiei unui risc generat din eventualele efectele asupra agriculturii pe fondul conditiilor meteo nefavorabile din acest an.

Cresterea economica pe termen mediu se situeaza la circa 4% anual, formarea bruta de capital fix avand o dinamica superioara consumului final. Dinamica numarului mediu de salariati a fost usor revizuita in jos, pe baza evolutiei efectivelor de salariati la sfarsitul lunii in cursul anului 2019.

Referitor la aparitia unor posibile riscuri asociate prognozei, cele mai semnificative tin de impredictibilitatea mediului economic si politic international in aceasta perioada.

Chiar daca tensiunile comerciale dintre SUA si China au fost, intr-o oarecare masura, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, aparitia si extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile in ceea ce priveste cererea globala. Pe de alta parte, se poate mentiona riscul majorarii pretului la energie si alte marfuri fungibile, precum si o volatilitate mai mare a pietelor valutare, ca urmare a decelerarii cresterii economiei chineze care influenteaza cererea globala, precum si din cauza mentinerii unui conflict crescut la scara extinsa in Orientul Mijlociu.

O incetinire mai accentuata a cererii globale ar afecta pe langa exporturile romanesti, care au dovedit o elasticitate mai ridicata la cererea externa, comparativ cu principalii nostri competitori, Polonia si Ungaria, si fluxurile investitionale catre tara noastra. Mentionam si factorii de influenta asociati evolutiei economiei zonei euro si, indeosebi, a Germaniei – principalul partener comercial al Romaniei - a carei situatie se reflecta atat in zona de cerere agregata prin exporturi, cat si pe zona de productie industriala, acestea fiind puternic corelate (productia industriala autohtona fiind stimulata printre altele si de exporturi).