La data de 4 mai 2019, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) – institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei - a publicat datele incluse in documentul intitulat „Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2019-2022”, revizuindu-le in conformitate cu noile realitati economice si tinand cont de unele date statistice legate de fiscalitate, astfel incat a elaborat varianta de primavara (2019) a studiului. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul lui 2017 s-a certificat o sporire reala de 7% (ca realizari), urmata de un salt evaluat la +4,1% al PIB in 2018 (ceva mai ponderat decat in documentele anterioare ale CNSP), calculat tot in termeni reali. In contextul actual, intrucat se remarca anumite incertitudini, cu precadere legate de marile proiecte de infrastructura si de finantarea acestora, dar si in ceea ce priveste lucrarile la imobilele rezidentiale, nu este surprinzator faptul ca singura scadere a valorii adaugate brute (VAB) ar putea fi inregistrata in 2018 in ramura de constructii (-5,6% fata de 2017, cand s-a consemnat -0,9%), dar pe termen mediu sectorul respectiv poate deveni singurul in care se va remarca o recuperare accelerata a pierderilor, cu salturi ale VAB ce depasesc, din 2019, toate celelalte domenii economice. Practic, in ceea ce priveste indicele VAB, cresteri ale acestuia s-ar fi putut remarca in 2018 atat in domeniul tertiar sau al serviciilor (+3,6%), respectiv in agricultura (+10%), in timp ce, daca se are in vedere contributia sa importanta la PIB, industria a fost un alt domeniu unde s-a inregistrat o sporire sustenabila (+4,1%), dupa majorarea de +8,3% din anul 2017. Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile actuale ale Executivului, bazate si pe unele date statistice, comunicate de institutul de profil (INS). „Scaderea VAB din constructii la nivelul lui 2018 se datoreaza primordial diminuarii indicatorului productiei, cu -6,1%, dupa ce in 2017, la acest capitol, a avut loc un progres de +0,7%. Cu toate acestea, daca se iau in considerare contributiile la cresterea reala a PIB (exprimate in puncte procentuale), in 2018 industria a avut un aport de +1%, agricultura de +0,4%, constructiile de -0,3%, serviciile – in total de +2%, iar impozitele nete pe produs de +1% la cota de majorare generala, de +4,1%. Pe termen mediu, in conformitate cu proiectia actuala a principalilor indicatori macroeconomici, se asteapta ca in intervalul 2017-2022 PIB sa evolueze in marje pozitive, astfel: +7% in 2017, +4,1% in 2018, +5,5% in 2019, +5,7% in 2020, +5% in 2021 si +5% in 2022, unele cote fiind modificate fata de cele din varianta de iarna (2019), data publicitatii in luna ianuarie a anului in curs”, se arata in documentul CNSP. 

Dupa rezultatele considerate a fi nesatisfacatoare din 2017 (mai ales ca se confirma partial indicatorii prognozati de CNSP – si anume +0,7% ca productie si -0,9% in ceea ce priveste VAB), respectiv dupa inca o scadere puternica in 2018 (-6,1% ca productie si -5,6% la indicele VAB), la nivelul lui 2019 ramura constructiilor ar putea redeveni unul din principalele motoare ale economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2022, cu niveluri superioare anumitor domenii economice, mai precis de +7,2% (anul acesta), +7,7%, +7,1% si +7,1%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+7% in 2019, apoi +7,4%, +7% si +7%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la cote relativ constante, cu unele exceptii (pornind de la nivelul de -0,1% din 2017), astfel incat pentru intervalul 2018-2022 acest indicator va ajunge la +0,4%, cu o exceptie (respectiv, de -0,3% in anul 2018). Contributiile respective sunt plasate, insa, sub cele specifice serviciilor (cu un aport cuprins intre +2% pana la +3,8%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (+0,6% in 2017, +1% in 2018 si +0,4% in fiecare an ce a mai ramas din intervalul analizat, cu exceptia momentelor 2021 si 2022, cand contributia va fi de cate +0,3%). In acelasi timp, a doua forta economica din acest punct de vedere, dupa servicii, va fi cu siguranta industria, ce va avea contributii la cresterea reala a PIB situate de la +1% pana la +2%, in timp ce agricultura va avea un aport mai redus in acest sens (dupa cotele foarte mari de +0,6% si +0,4% din 2017 si 2018, ajungandu-se la cel mult +0,1% pentru restul perioadei prognozate si evidentiindu-se chiar contributii nule in 2020, 2021 si 2022). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe ramuri economice (determinata pe baza valorilor nominale, dar rotunjite, ceea ce ar putea genera unele neconcordante la insumare), expertii CNSP sustin ca, daca in 2017 sectorul de constructii a reprezentat 5,6% din PIB, in 2018 ar putea detine o cota mai redusa (de 5,4%), iar in intervalul 2019-2022 va conta cu 5,5%, 5,6%, 5,7% si 5,8%, in detrimentul agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 57%-58% in sectorul tertiar si de 23% in industrie). In mod separat si traditional pentru CNSP, s-a estimat si evolutia industriei constructiilor metalice unde, dupa realizari pozitive in 2017 (ce sunt stabilite la +7,8%) si o scadere in 2018 (evaluata la -1,2%), se va instala un trend ceva mai ponderat de recuperare a pierderilor (circa +2,8% in 2019, +1,8% in 2020, +1,2% in 2021 si +1% in 2022). Cresterea costului pe piata de constructii (ca medie anuala) va fi insa inevitabila, dupa scaderea din 2015 (cu -2%), care a fost urmata de aprecierea de +1% din 2016 (acestea nemaifiind precizate, din motive statistice, in documentul actual), dar si de o majorare relativ solida consemnata in 2017 (de +7%), ajungandu-se la niveluri medii anuale de +14,9%, +6,5%, +4,7%, +3,4% si +3% pentru perioada 2018-2022.

Un capitol separat al noii prognoze, realizat de CNSP in colaborare cu Institutul National de Statistica (INS), se refera la evolutia volumului lucrarilor de constructii in intervalul de referinta, exprimata tot ca serie bruta (dar de aceasta data pentru anul de baza 2015), insa, spre deosebire de unele versiuni precedente si in concordanta cu alte variante, actuala cercetare evidentiaza si modificarile procentuale fata de anul anterior. Informatiile se refera atat la dinamica volumului lucrarilor in total, cat si pe elemente de structura si pe tipuri de constructii, comparativ cu anul 2015, dar procentele reflecta si cresterea sau scaderea in raport cu fiecare an anterior. Datele exhaustive vizeaza perioada 2017-2022, dar trebuie reiterat – tot din motive metodologice – ca, dupa cresterea sustenabila din 2015 (de +10,4% in total), reliefata in unele documente anterioare ale CNSP, 2016 a reprezentat primul an de reluare a scaderii (cu -4,4%, din care -2,1% in cazul lucrarilor de constructii noi, -23,7% la cele de reparatii capitale si +1,8% la procedurile de intretinere si reparatii curente). Pe obiecte de constructii, insa, micsorarea in volum de -4,4% din 2016 a fost cauzata exclusiv de diminuarea investitiilor statului, ceea ce a dus la un regres pe cale de consecinta al volumului lucrarilor de infrastructura. Astfel, in urma cu 36 de luni, pe tipuri de constructii, lucrarile la imobile s-au majorat in medie cu +4,6% (respectiv cu +12% la cladirile rezidentiale, pentru ca la cele nerezidentiale a avut loc un salt mai ponderat, de +1,3%), in timp ce, in cazul constructiilor ingineresti, descresterea a fost de -10,6%.

Situatia din 2017 indica si, in acceptiunea CNSP, de aceasta data, confirma o continuare a trendului descendent (calculat si pe baza informatiilor statistice disponibile la momentul actual, care nu sunt deloc incurajatoare), de vreme ce, potrivit CNSP, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu -5,6% (la fel ca in documentul anterior), reflectand fluctuatii in marje de +4,8% la constructiile noi si -17,7% in cazul lucrarilor de reparatii capitale, iar in cazul lucrarilor de intretinere si reparatii curente (ca principale elemente de structura) se estimeaza tot o depreciere drastica (-25,2%). In schimb, pe tipuri de constructii, se stipuleaza o reducere fara echivoc a volumului lucrarilor pe segmentul ingineriei civile (-21,7%), iar investitorii privati au sustinut piata in urma cu doi ani, intrucat la procedurile ce presupun constructia de cladiri s-a remarcat o crestere de +14,3%, rezultata, de fapt, ca urmare a majorarii de +70,4% pe segmentul rezidential, deoarece pe piata imobilelor cu alta destinatie fata de cea de locuinta ar avut loc un regres (-12,7%).

Pentru anul trecut, spre deosebire de documentele anterioare, CNSP prevede o scadere a volumului lucrarilor de constructii (-4,1%), ceea ce inseamna de fapt o continuare, ba chiar o accentuare, a recesiunii din sector. Pe elemente de structura, cresteri vor avea loc atat la lucrarile de intretinere si reparatii curente (+7,9%), cat si la cele de reparatii capitale (+1,5%), in timp ce volumul lucrarilor de constructii noi va fi mult mai redus decat in precedentele 12 luni (-8,4%). Pe obiecte de constructii, de aceasta data, volumul lucrarilor la cladiri se va diminua cu -14,2%, ca urmare a scaderii (oarecum previzibile) la imobilele rezidentiale (-23,6%), iar pe segmentul celor nerezidentiale s-ar putea raporta o scadere mai putin pronuntata (-5,5%). In schimb, volumul lucrarilor de constructii ingineresti ar putea sa se majoreze, comparativ cu anul anterior (+8%).

In intervalul 2019-2022, volumul lucrarilor de constructii urmeaza sa sporeasca, in medie, intr-un ritm de +7%, +7,4%, +7,2% si +6,8%, unele dintre cele mai dinamice, ca elemente de structura, urmand sa fie constructiile noi (+7,1%, +7,8, +8% si +7,5%), respectiv procedurile de intretinere si reparatii curente (+8,1%, +7,9%, +8,1% si +6,8%), intrucat cele de reparatii capitale (cu o valoare adaugata mai mare) vor progresa la niveluri aflate sub medie, fara nicio exceptie (+3,8%, +4,1%, +4,2% si +3,7%). Pe tipuri de constructii, lucrarile la cladiri vor mai regresa (doar in 2018), indicandu-se, dupa cum s-a explicat anterior, o majorare cu +14,3% in 2017, o diminuare de -14,2% pentru anul trecut, apoi, in ordine, salturi de +6,7%, +7%, +7,1% si +6,5%. Segmentul rezidential ar trebui sa-si revina intr-un ritm ceva mai alert, cu sporiri anuale (mai putin o scadere in 2018) de +70,4%, -23,6% (in precedentele 12 luni), +7%, +7,8%, +7,9% si +7,3% in perioada 2017-2022, iar cel nerezidential va completa, practic, parcursul acestui domeniu, cu fluctuatii succesive de -12,7%, -5,5%, +6,5%, +6,3%, +6,4% si +5,8%, intre anii 2017 si 2022. Este tot mai clar faptul ca o eventuala crestere succesiva a volumului general al lucrarilor in ramura de constructii, asa cum prognozeaza CNSP in varianta de primavara (din mai 2019), nu va putea avea loc fara o implicare mai puternica a statului, ca autoritate contractanta, astfel incat pentru lucrarile de infrastructura (constructii ingineresti) se prevad dinamici diferite, dupa scaderile de -10,6% din 2016 si -21,7% din 2017, urmand, pana in 2022 inclusiv, salturi estimate cel putin la fel de optimist ca in documentele anterioare, de +8%, +7,4%, +7,8%, +8,2% si +8,4%. Pentru informatii suplimentare, www.cnp.ro, iar pentru a descarca documentul in forma completa, click aici!