Regiunea Europei Centrale si de Est (ECE) poate sa atraga capacitati noi de productie, in contextul in care economia globala trece prin schimbari majore pe fondul pandemiei, potrivit unui raport Colliers International privind sectorul industrial din regiune. Romania este foarte competitiva in zona costurilor, iar productia industriala a crescut semnificativ in ultimii ani, calitati care pot transforma tara intr-un magnet pentru investitii in zona de productie.

Economia globala trece printr-o perioada de schimbari intense, in contextul pandemiei, iar relatia dintre Europa si China este asteptata sa se modifice semnificativ in viitor. Tot mai multi specialisti vorbesc despre o relocare a unor capacitati de productie importante din Asia ale companiilor europene, dornice sa controleze mai bine lantul logistic. Un impediment ar fi fost, pana nu demult, costurile de productie semnificativ mai mari in Europa Centrala si de Est, in comparatie cu cele din China. Insa, cum salariile din Tara Marelui Zid au avansat enorm in ultimii 10 ani, aceasta schimbare devine tot mai posibila, mai ales in contextul unei pandemii care a pus o presiune uriasa pe lantul logistic.

Zona Europei Centrale si de Est a cunoscut, in ultimul deceniu, unul dintre cele mai mari ritmuri de crestere economica, iar productia industriala a tinut si ea pasul. Probabil, cel mai mare avantaj pe care il au tarile din regiune este piata muncii, salariile fiind de cateva ori mai mici decat in Europa de Vest si, in ultimii ani, surprinzator de asemanatoare cu cele din China.

„Bulgaria ramane cu mult sub nivelul costurilor fortei de munca din China pentru operatiunile de productie, Romania este comparabila cu China, iar Polonia si Ungaria nu se afla cu mult mai sus. Exista diferente majore fata de acum un deceniu si jumatate, cand tarile din Europa de Est fie se pregateau sa adere la UE, fie tocmai devenisera membre. Intre 2004 si 2018, costurile medii de fabricatie au crescut de 5,6 ori in China, in timp ce, in regiunea ECE, avansul a fost mult mai mic. Si toate acestea la o productivitate care a tinut in mod clar pasul”, spune Laurentiu Duica, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International.

Mai exact, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia au inregistrat o crestere a costurilor de forta de munca de 1,6 pana la 2,6 ori din 2004 pana in 2018, in timp ce Bulgaria si Romania au inregistrat cresteri de putin peste 3 ori in aceeasi perioada. Spre comparatie, costurile fortei de munca in sectorul de productie din Germania sunt de circa 3 ori mai mari decat in Cehia si Slovacia, de aproximativ 4 ori mai mari decat in Ungaria si Polonia, de aproape 6 ori peste Romania si de aproape 8 ori peste Bulgaria.

„Mai mult, regiunea ECE a depasit Spania si Marea Britanie, in ceea ce priveste volumul de productie cumulat al fabricilor, si se apropie de Franta. Fabricile din regiune s-au concentrat initial pe marfuri care implica procese de fabricatie cu complexitate scazuta, dar acest lucru s-a schimbat treptat de-a lungul timpului, iar marfurile cu o valoare adaugata mai mare si mai complexe tehnologic constituie acum o pondere mult mai mare in intreaga regiune decat acum un deceniu”, spune Silviu Pop, Head of Research in cadrul Colliers International.

Ritmul de crestere a productivitatii s-a mentinut peste avansul costurilor, iar in toate tarile din Europa Centrala si de Est, diferenta dintre valoarea adaugata pe angajat si costurile fortei de munca s-a largit semnificativ intre 2004 si 2018. Merita mentionat ca, in Romania, diferenta dintre valoarea adaugata pe angajat si costurile fortei de munca este foarte putin sub cea a Chinei, statele vecine inregistrand si ele, la diferente mici. Calcaiul lui Ahile pentru aceasta regiune ramane inovatia, Europa Centrala si de Est inregistrand in indicii Forumului Economic Mondial un nivel la jumatate fata de Germania, care este totusi unul dintre cei mai mari inovatori din lume. Totusi, in ultimele decenii statele din regiune au reusit sa reduca masiv din ecart fata de Germania si alte state occidentale in ceea ce priveste calitatea infrastructurii si a institutiilor.