Desi Romania a inregistrat cea mai semnificativa expansiune anuala din UE in perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), in ciuda declinului economic din intreaga Europa, tendinta la nivel mondial este una de scadere, iar mentinerea unei traiectorii pozitive consta in capacitatea statelor de a se adapta noilor conditii, intr-o economie aflata sub semnul unei puternice scaderi si a unei pandemii care a afectat intreaga lume.

Guvernele cauta solutii pentru a stopa declinul, in timp ce mediul privat incearca pe cat posibil sa se adapteze unei noi economii.

Economia Romaniei, in ciuda datelor statistice preliminare prezentate, sufera de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indica afaceri inchise, mai multi someri si sectoare intregi aflate la cota de avarie.

Unul dintre principalele instrumente care pot sustine cresterea economica in Romania, il reprezinta fondurile europene. Desi in prezent, sunt discutii aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economica a zonei euro si lupta impotriva pandemiei, autoritatile au la indemana cea mai simpla parghie - absorbtia fondurilor europene si relansarea afacerilor care par a fi fara viitor economic.

Zona metropolitana, Bucuresti-Ilfov, unde sunt inregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel national, nu poate beneficia in prezent de fonduri europene.

La jumatatea anului trecut, cifrele centralizate aratau ca Ilfov, Bucuresti, Constanta, Cluj si Bihor se aflau in varful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene in actualul exercitiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Vorbim de proiecte care sunt realizate atat de autoritatile publice, cat si de companii, ONG-uri, institutii de invatamant.

Prin prisma acestei centralizari, Bucurestiul si Ilfovul sunt excluse de la zonele de investitie ale majoritatii axelor de finantare, MFE considerand ca acestea sunt acum zone cu o absorbtie foarte buna si evaluand necesitatea de finantare catre celelalte regiuni mai putin dezvoltate.

Cristina Chiriac, presedintele CONAF declara:” In situatia in care ne aflam in prezent, cand fiecare euro conteaza, cand afacerile din zona Bucuresti - Ilfov au fost afectate in urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decat in alte zone din tara, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene sa regandeasca abordarea anterioara. Cred ca firmele din zona metropolitana au dat dovada de maturitate si au reusit, majoritatea, sa faca fata crizei COVID-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicatii pe fonduri europene, ar ajuta deopotriva antreprenorii si economia sa isi revina mult mai rapid.”

Anul trecut Romania a atras cu putin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula cresterea procentului de absorbtie, CONAF crede ca singura solutie este ca firmele din Bucuresti-Ilfov, care reprezinta o treime din totalul companiilor din Romania, sa aiba acces la acest tip de finantare.

Presedintele CONAF concluzioneaza: “Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finantare prin fonduri europene. Daca macar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbtie va creste si astfel Romania, pe langa expansiunea economica la nivel national, va putea beneficia de fonduri europene in cuantum crescut pentru exercitiul financiar urmator si ar conduce implicit la reinsertia persoanelor aflate in somaj tehnic, de exemplu, si revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei masuri ar putea fi un scut pentru o eventuala replica a pandemiei, in toamna acestui an. Este stiut faptul ca, alocarea viitoare se face pe baza realizarilor din exercitiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este sa stimulam initiativele private, sa cream un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, sa putem sa atragem cat mai multi bani pentru Romania.”

Avem un exercitiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupune o reforma structurala atat la nivelul partii publice cat mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie sa isi regandeasca modelul de business, calibrandu-se spre procese inovative. Astfel, cu cat mai multe firme au acces echitabil la finantare europeana, cu atat Romania va iesi castigatoare din aceasta criza financiara care incepe sa se resimta in toate statele lumii.

Datele publicate pe site-ul ONRC releva faptul ca in perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucurestiul si Ilfovul detin peste 20% din totalul acestora, situandu-se astfel in top. Acelasi lucru se poate observa si in cazul suspendarilor si radierilor.