Criza COVID-19 a lovit zona Euro ca un meteorit. Conform unei estimari preliminare a Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) al zonei Euro a scazut cu 3,6% in primele trei luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului 2019 - cea mai mare scadere din istorie. Prin comparatie, in trimestrul unu (T1) din 2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei Euro scazuse doar cu 3,1% fata de T1 2008. Cifrele PIB la nivel de tara confirma faptul

ca socul economic a fost extins in toata regiunea, fara ca vreo economie sa il poata evita: in Italia scadere cu 4,7%, Franta cu 5,8%, Spania cu 5,2%, acestea fiind si tarile cel mai grav afectate, dar si cele din Belgia (-3,9%) sau Austria (-2,5%) s-au dovedit dramatice.

Cifrele de mai sus legate de PIB trebuie putin nuantate. Avand putine date clare disponibile pentru luna martie, birourile de statistica doar subliniaza nesiguranta, mai pronuntata decat in mod obisnuit, aferenta cresterii estimate pentru primul trimestru al anului. Din cauza lipsei de date concrete, Biroul de Statistica al Belgiei, de exemplu, a anuntat ca a folosit o metodologie adaptata cuprinzand o arie larga de informatii, inclusiv comunicate de presa, site-uri web si date de la companii sau din sondaje, pentru formarea previziunilor legate de impactul economic al COVID-19. Asteptam revizuiri importante in perioada ce urmeaza.

Daca datele din T1 dau emotii, ce ne asteapta in T2 este si mai sever. Ne asteptam sa avem o scadere din doua cifre a PIB-ului intre lunile aprilie si iunie, in jurul a -17% fata de aceeasi perioada din 2019. Practic, masurile de restrictie au fost adoptate in majoritatea tarilor din zona Euro de abia la mijlocul lunii martie, efectele incepand sa se resimta pentru o luna intreaga din aprilie, luna in care ne asteptam sa vedem o contractie a activitatii

economice cu 30%-40% fata de normalul perioadei. Desi incepem sa vedem luminita de la capatul tunelului - economiile arata semne timide de revenire pe masura ce restrictiile sunt ridicate incepand cu luna mai - o intoarcere rapida la stilul de viata pe care il aveam inaintea pandemiei este foarte putin probabila. Pana la urma, ne asteptam ca investitiile si consumul sa fie la niveluri scazute in perioada post-criza pana la gasirea unui

vacin deoarece (1) unele masuri restrictive vor ramane active (mai ales cele privitoare la adunarile mari de persoane si calatorii, sugerand faptul ca sectoarele aferente nu isi vor relua complet activitatea in 2020) , (2) consumatorii vor ramane precauti in perioada initiala a relaxarilor (de exemplu, nu vom merge cu totii la cinema chiar din luna mai), (3) va dura un timp pentru ca lucratorii care au fost concediati sau carora li s-a redus programul de lucru sa fie readusi complet in campul muncii, lucru care va restrictiona consumul, (4) cererea externa ar putea ramane diminuata pe termen scurt deoarece nu toate statele relaxeaza restrictiile in acelasi timp, astfel ca investitiile vor fi si ele cel putin reduse. Astfel, abia spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro sa revina la un nivel al PIB-ului de dinainte de aparitia COVID-19. In unele state, mai ales cele care au o pondere insemnata a veniturilor din servicii si turism, procesul de recuperare este posibil sa depaseasca mijlocul anului 2021 intrucat sectoarele mentionate ar putea suferi pierderi pe perioade mai indelungate. Considerand ca nu vor mai exista si alte ajutoare fiscale substantiale pentru a reporni activitatea economica, zona Euro pare ca se va contracta cu 9.3% in 2020. Revenirea estimata pentru 2021, de +9.3%, se bazeaza pe descoperirea si distribuirea pe scara larga a unui vaccin ce ar permite revenirea la normalitate.

In Franta, PIB-ul a scazut cu 5,8% in primul trimestru, destul de aproape de estimarea de -6,1% realizata de noi, dar cu mult peste asteptarile generale situate undeva la -4%. Aceasta este cea mai mare scadere din istoria raportarilor trimestriale, initiata in 1949. Aceasta scadere a fost mult mai puternica decat cea inregistrata in Q1 2009 (-1,6%) sau cea din Q2 1968 (-5,3%), episoade recente de recesiune . Scaderea consumului in randul gospodariilor cu 6,1% a fost putin mai moderata decat ne-am asteptat, in timp ce scaderea dramatica a investitiilor (-11,8%) a fost cu mult peste orice prognostic. Exporturile au sazut drastic (-6,5%), in timp ce importurile au fost mai putin afectate inregistrand o scadere de -5,9%. Asa cum era de asteptat, companiile au facut stocuri, conduse de socul intern si extern fara precedent (+ 0,9 pp), intrucat toata activitatea neesentiala a incetat din cauza restrictiilor impuse. Intre timp, cheltuielile guvernamentale au scazut cu -2,4% in primul trimestru, deoarece inchiderea oficiilor administratiei publice a avut un impact pozitiv asupra cheltuielilor.

Privind inainte, ne asteptam ca PIB-ul sa sufere o contractie masiva de -16% in al doilea trimestru al anului comparativ cu aceeasi perioada din 2019 deoarece activitatea economica va fi cu aproximativ 30% mai mica decat in mod normal din cauza restrictiilor ce vor fi active pana cel mai devreme pe 11 mai. Estimam o scadere a PIB-ului de-a lungul intregului an pana la -8,9% deoarece se intrevede doar o revenire foarte graduala in timpul perioadei de relaxare a restrictiilor , care ne asteptam ca va dura intre trei si patru luni. Estimam ca activitatea de productie si constructii sa se reia mai repede si sa atinga nivelurile de dinainte de criza la sfarsitul anului, in timp ce serviciile ar ramane la un nivel mai scazut pana in trimestrul doi al anului 2021, in absenta unui tratament sau a unui vaccin. In ceea ce priveste cererea interna, atat cheltuielile de consum (-13,1%), cat si cele de investitii (-13,1%) se vor contracta sever intr-un mediu predominat de incertitudine. Exporturile nete ar trebui sa fie pozitive (+1%) in 2020, in detrimentul importurilor care s-ar reduce (-13,3%) mai mult decat exporturile (-10,6%). Modificarea stocurilor este de asteptat sa fie usor negativa (-0,8%), reflectand intentiile de de-stocare ale companiilor care doresc sa isi imbunatateasca fluxurile de numerar la iesirea din criza, mentinand presiunile deflationiste la niveluri ridicate. Riscurile pentru scenariul nostru de baza (recuperarea in forma de U si o revenire a cresterii PIB de + 9,6% in 2021) raman, deocamdata in zona de scadere.

In Italia, scaderea in termeni reali a PIB cu 4,7% fata de primul trimestru al anului 2019 a fost clar mai redusa decat estimarile generale de -5,4%. Asta inseamna ca, in ciuda magnitudinii crizei sanitare, a masurilor dure de restrictionare si a concentrarii regionale a pandemiei in zona de nord a tarii, Italia a suferit un declin economic mai putin pronuntat decat Franta. Cu toate acestea, consideram ca exista mult spatiu pentru revizuiri negative ale acestor cifre in urmatoarele luni. Cifrele despre somaj aferente lunii martie, date de curand publicitatii, (scadere de la 9,7% la 8,4%) deja arata anumite deficiente de raportare a datelor in perioada pandemiei.

Desi Guvernul a implementat o eliminare a restrictiilor graduala ce va incepe din data de 4 mai, activitatea economica este probabil sa se deterioreze mult mai mult in trimestrul al doilea, cand declinul investitiilor si pierderea veniturilor din turism vor avea un impact mult mai puternic (cel putin -16% fata de Q2 2019). Abia din a doua jumatate a anului vom putea vedea o revenire treptata la activitatea economica normala. Oricum, PIBul real va scadea cel mai probabil cu 11,4%, cea mai severa recesiune de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Chiar si cu o puternica revenire in 2021 (estimata la +11%), PIB-ul real al Italiei va fi, cel mai probabil, cu 3% mai scazut decat cel dinaintea crizei generate de COVID-19.

Conform datelor preliminare, PIB-ul Spaniei a suferit o scadere de -5,2% in trimestrul unu al 2020 fata de aceeasi perioada a anului 2019, dupa ce in ultimul trimestru al anului trecut crescuse cu 0,4% fata de perioada similara din anul anterior. In termeni anuali, PIB-ul Spaniei a scazut cu 4,1% dupa ce in 2019 inregistrase o crestere de 1,8%. Institutul National de Statistica a folosit numarul de ore lucrate, care a scazut cu 5% in trimestrul unu, pentru a ajuta in estimarea nivelului de activitate economica pentru luna martie. Scaderea PIB-ului este cauzata, in mare parte, de cererea interna care a dislocat 5,3 pp din crestere, in timp ce scaderea exporturilor a fost urmata aproape perfect de o diminuare a importurilor. Din perspectiva sectoarelor de activitate, constructiile au fost cele mai afectate (-8,1% la trimestru), urmate de servicii (-5,6%), in timp ce o scadere masiva a comertului, transporturilor si a industriei de ospitalitate cu -10,9%, fiind inregistrata si de zona artistica si a activitatilor recreationale, asa cum era de asteptat (-11,2%). Ne asteptam ca in trimestrul al doilea sa avem o scadere de 19% deoarece socul produs de masurile de restrictie intise pe o luna si jumatate ar putea fi de 3 ori mai puternic decat in trimestrul anterior, urmat de o activitate economica diminuata la aproximativ 80% fata de perioada de dinaintea crizei in timpul perioadei de relaxare graduala a masurilor de restrictie. Per total, in 2020 estimam o contractie a PIB-ului de -11% datorat scaderii abrupte a consumului privat (-15,7%) si a investitiilor (-12,7%). Prin urmare, previzionam si o crestere cu 24% a numarului de companii in insolventa pentru acest an. Revenirea la un PIB nominal egal cu cel din 2019 s-ar putea produce abia spre finalul anului 2021.

In cazul Romaniei, desi datele statistice agregate pentru evolutia PIB-ului in primul trimestru al 2020 nu sunt inca disponibile, putem evidentia cateva aspecte relevante din datele secventiale pentru anumite sectoare. Cresterile din primul trimestru pentru sectorul comertului cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor) de 9.4% serie bruta, respectiv 7.5% ajutat in functie de numarul de zile lucratoare si sezonalitate

par surprinzatoare.

Totusi, ele sunt datorate intr-o masura mai mare evolutiei din primele doua luni ale anului dar mai ales segmentului de produse alimentare, bauturi si tutun (+14,6% serie bruta, respectiv 12.5% ajustat) care a continuat intr-o crestere sustinuta si in luna Martie (+17.4% in serie bruta). De altfel, cum era si de asteptat in conditiile instituirii starii de urgenta, segmentul a fost unul din putinele care s-a mentinut pe o panta ascendenta si a sustinut intregul sector al comertului cu amanuntul in zona pozitiva (+3.9% in serie bruta).

Similar involutiilor din statele europene mentionate, scaderile insemnate din luna Martie (serie bruta) fata de perioada similara a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limitam doar la comertul cu amanuntul) de -8.3% pentru carburanti, respectiv -1.6% pentru produsele nealimentare sunt doar varful iceberg-ului.

“Magnitudinea scaderilor in perioada aprilie-mai pe diferite segmente ne asteptam sa fie de ordinul a doua cifre si mai ales in luna Aprilie cand restrictiile au acoperit toata perioada, iar eventuala relaxare din a doua parte a lunii mai va fi cel putin graduala. Chiar si consumul de bunuri alimentare, bauturi ar putea sa-si vada incetinita cresterea daca tinem cont de supra-stocajul din primele saptamani dupa instituirea starii de urgenta si nu va mai putea compensa caderea consumului de produse nealimentare (probabil de peste 30%). Desi cu o pondere mai redusa, sectoarele cele mai afectate precum turismul si segmentele aferente de transport si ospitalitate ar putea sa inregistreze scaderi de peste 50%.

Supra-stocarea pare ca a influentat cifrele mai bune pentru luna martie si din alte domenii cum ar fi constructiile si segmentele aferente ale materialelor de constructii, insa din luna aprilie ne asteptam la scaderi in majoritatea sectoarelor, investitiile urmand panta descendenta a consumului cel putin si in al doilea trimestru.

Prin urmare, desi performanta PIB din primul trimestru ar putea fi superioara mai multor state din zona EURO bazata in principal pe inertia unui consum in crestere, din trimestrul doi scaderile ar trebui sa intre pe un fagas similar.

In acest context, o predictie bugetara (chiar si revizuita) de scadere a PIB cu doar -1.9% pentru anul 2020 pare destul de optimista. Ne asteptam la o reducere de 5.5-6% a PIB in conditiile unei recuperari partiale in ultimele doua trimestre si o revenire pe panta ascendenta in 2021, in jurul a +6%.

Desigur, gradul de concretizare al celor doua predictii ramane destul de volatil si depinde foarte mult atat de felul cum evolueaza criza sanitara cat si de tratamentul aplicat economiei – incluzand atat succesul implementarii masurilor de protectie anuntate de guvern si a strategiilor de criza implementate la nivelul companiilor, cat si de revigorarea sentimentului consumatorilor individuali.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA - Head of Risk Analysis Euler Hermes Romania.