Biroul european de statistica Eurostat a dat publicitatii un nou comunicat, cu date rectificate sau nou-anuntate, prin intermediul caruia confirma faptul ca, in decembrie 2016, in linie cu anumite previziuni initiale negative, piata de constructii din Romania a inregistrat cel mai abrupt declin din UE, pe baze secventiale si anuale de raportare. In plus, odata cu scaderea secventiala din trimestrul al patrulea, care a survenit altui regres consemnat in iulie-septembrie 2016, sectorul de constructii din tara noastra a reintrat in recesiune statistica, dupa cresterile succesive din 2014 si 2015. Pe fondul tensiunilor socio-politice din ianuarie-februarie a.c., combinate cu impactul negativ al factorului sezonier, se estimeaza ca si in trimestrul intai a.c. se va constata o scadere pe baze secventiale si, eventual, anuale de raportare, ceea ce va adanci recesiunea statistica, pentru ca, dupa cum se cunoaste, aceasta situatie inceteaza doar in momentul in care se vor consemna doua trimestre consecutive de crestere secventiala. Interpretarea acestei stari de fapt negative, in contextul in care PIB a sporit in 2016, este diversa, unii analisti economici extrapoland metoda de constatare a recesiunii statistice a PIB si la componentele acestuia (pe sectoare ale economiei nationale, cum ar fi industrie, comert, constructii etc.), in timp ce altii sustin ca doar asupra PIB se poate aplica o asemenea metoda si, in cazul ramurilor de activitate, este vorba doar de simple scaderi sau cresteri succesive. Dezbaterea ramane deschisa doar la nivelul acelor analisti, pentru ca, in cazul analizelor referitoare la indicii volumului lucrarilor de constructii, redactia revistei Agenda Constructiilor a decis inca din 2009 sa extrapoleze metoda de constatare a recesiunii statistice a PIB si asupra sectorului de constructii. De altfel, metoda respectiva a fost luata in considerare, de-a lungul timpului, din 2009 pana in prezent, inclusiv de diversii factori de decizie ai diferitelor guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, care - in functie de coloratura politica - fie ca si-au fundamentat argumentele privind planul de guvernare cu date statistice care aratau, in anumite momente, o crestere punctuala in constructii, fie au explicat ca starea de recesiune, in acest sector de activitate, ar trebui combatuta prin masuri clare ale Executivului, pentru a proteja mai ales antreprenorii cu capital autohton, incercand sa impulsioneze cu precadere sectorul de lucrari de interes public, care, din pacate, este grevat de fenomenul coruptiei. O analiza obiectiva reflecta, insa, ca niciuna din aceste atitudini nu a avut o contributie pozitiva asupra activitatii firmelor de constructii, insa ramane la latitudinea fiecaruia sa interpreteze modul in care masurile guvernamentale au ajutat sau nu mediul de afaceri specific, in cadrul diverselor segmente de piata.

Revenind la datele anuntate de Eurostat - si coroborate cu cele anterioare ale INS (care atestau ca recesiunea in constructii nu ar mai trebui sa fie o surpriza) - a devenit clar ca factorul perturbator al pietei a fost reprezentat, in 2016, de inexistenta proiectelor de infrastructura nou-lansate (ca urmare a unui an cu doua momente electorale tensionate, ce au indreptat atentia autoritatilor si cetatenilor in cu totul alte directii). Printre alte cauze, se mai pot invoca reluarea cu intarziere, de catre statul roman, a celor mai multe proiecte existente (inclusiv ca urmare a anularii unor contracte, ce a determinat reluarea procedurilor de licitare, urmate din nou de contestatiile inevitabile in instanta), prudenta manifestata de investitorii privati, absorbtia deficitara a fondurilor structurale pentru cele mai importante programe operationale, lipsa unei predictibilitati a evolutiei economice, fie si pe termen scurt (inclusiv pe fondul modificarilor legislative subite), tensiunea politico-sociala latenta, care si-a identificat un debuseu la inceputul anului in curs etc. Toti acesti factori de risc nu au disparut, ci dimpotriva, se pare ca s-au agravat si raman si in continuare unele din cele mai importante motive ce determina parcursul nefavorabil al operatorilor din ramura de constructii.

In acelasi timp, informatiile certificate de Eurostat arata ca, la nivelul UE-28, s-a inregistrat, in luna decembrie 2016, un progres anual de +1,6% al indicatorului analizat, iar in zona euro (UE-19) volumul lucrarilor de constructii s-a majorat, de asemenea (+3,2%), astfel incat estimarile initiale, ce indicau un regres pe toata linia, ca urmare a efectului dat de factorul sezonier, nu s-au concretizat. Consultand noile date statistice, se observa insa, in acelasi timp, ca fluctuatiile secventiale din cea de-a 12-a luna a anului trecut (+0,6% in UE-28 si -0,2% in zona euro) pot fi explicate mai ales prin motive ce tin de o conjunctura investitionala relativ favorabila la nivel continental (mai putin vizibila in UE-19), ce a influentat pozitiv cu precadere sectorul ingineriei civile, deoarece in UE-28 s-a raportat o majorare de +1,2% a acestui ultim indicator (la fel ca in UE-19, unde s-a remarcat o crestere de +0,8%), in timp ce piata constructiilor de cladiri a consemnat situatii relativ deficitare (+0,2% in UE-28 si -0,5% in UE-19).

Biroul Eurostat mai avertizeaza ca, in randul statelor membre, in luna decembrie 2016, potrivit primelor estimari, volumul lucrarilor de constructii, calculat pe baze secventiale, a crescut in opt tari si s-a prabusit pentru alti sase membri ai UE. „Romania s-a situat pe a patra pozitie a topului referitor la cele mai semnificative scaderi din punct de vedere al dinamicii lucrarilor de constructii in ritm secvential (-4,3%), fiind urmata de Slovacia (-3,1%), Bulgaria (-2,1%) si Germania (-1,7%). In schimb, pe pietele de constructii din Suedia (+4,7%), Polonia (+2,5%), Cehia si Marea Britanie (ambele, cu +2,2%) au fost raportate aprecieri, ceea ce ar putea indica o imbunatatire a situatiei in zonele respective ale continentului”, se precizeaza in comunicatul Eurostat. La acest capitol, dupa anuntarea datelor aferente ultimului trimestru din 2016, respectiv recalcularea celor din primele trei trimestre ale anului trecut, se pot observa pietele de constructii ce au intrat (sau raman) in recesiune tehnica (statistica). Acestea sunt reprezentate de: Bulgaria (cu o perioada de regres intrerupta in octombrie-decembrie 2016), Estonia, Croatia, (posibil) Italia, apoi Letonia, Polonia (cu eventuale sanse de redresare din trimestrul intai 2017), Portugalia, Romania (nou-intrata in recesiune), respectiv Slovacia (care a regresat neintrerupt, anul trecut, pe seria secventiala). Dupa cum se arata anterior, tara noastra nu a mai putut evita recesiunea statistica, toate datele ce au fost comunicate in prezent fiind modificate. Pentru baza comparativa anuala, volumul lucrarilor de constructii din decembrie 2016 a scazut in sase state membre si a sporit in alte opt tari din cadrul UE. Astfel, tendintele au fost negative in Romania (-26,7%), Slovacia (-18,5%) si Ungaria (-14,9%), respectiv pozitive in Suedia (+11,2%), Olanda (+10,4%) si Slovenia (+9,1%).

Conform specialistilor Eurostat, in comunicatul elaborat pentru luna decembrie 2016, ca de fiecare data, o serie de date referitoare la piata romaneasca de constructii au fost rectificate (pentru ambele moduri de raportare), iar in cazul celor trimestriale, acestea au fost reconfirmate, recalculate sau nou-anuntate. In consecinta, dupa regresul secvential de -4% din trimestrul intai din 2016, urmatoarele trei luni au adus o crestere de +3,2%, pentru ca in iulie-septembrie 2016 trendul sa redevina descendent (-4,5%), dupa care, in cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, contrar unor asteptari initiale, a avut loc inca o diminuare (-6,6%), ceea ce inseamna ca sectorul de profil din tara noastra a intrat oficial in recesiune statistica. Noi semnale de alarma sunt date si de realitatea potrivit careia, ca serie secventiala lunara (recalculata), indicele de volum al lucrarilor de constructii din Romania arata astfel: -2% in luna iulie a anului trecut, -1,9% in august, +1,6% in septembrie, -2,2% in octombrie, -5,4% in noiembrie si -4,3% in decembrie 2016, evolutia indicelui indicand o tendinta oarecum diferita a pietei, in comparatie cu alti ani din intervalul recesiunii, daca se are in vedere impactul factorului sezonier si, spre deosebire de precedentele 12 luni, in cazul in care se iau in considerare scaderile din intervalul iulie-decembrie (cu o singura intrerupere punctuala), se remarca anumite probleme structurale cauzate de lipsa finantarii, absorbtia deficitara de fonduri europene si transformarea excedentului bugetar in deficit, ba mai mult, cu o accentuare a deficitului balantei de plati, in pofida unor masuri de redresare luate de fostul guvern tehnocrat.

Pentru baza de raportare anuala, in cazul tarii noastre, deprecierile indicatorului de volum al lucrarilor de constructii s-au evidentiat aproape pe toata linia, cu doua exceptii, deoarece primul trimestru din 2016 a adus un regres relativ minor, de -0,6% (comparativ cu ianuarie-martie 2015), pentru ca ulterior seria datelor sa indice +6,9%, -2,3% si -15,4% (reprezentand o crestere vizibila si satisfacatoare doar pentru cel de-al doilea trimestru din 2016, comparativ cu aprilie-iunie 2015, intrucat, pentru intervalul iulie-septembrie al anului trecut se remarca o inversare a ritmului ascendent, iar ulterior datele din trimestrul al patrulea atesta transformarea cresterii punctuale - ce ar fi marcat o recuperare - in depreciere clara pe baze anuale, rata de scadere fiind foarte accentuata). In acelasi timp, in perioada iulie-decembrie 2016, pentru fiecare luna (comparata cu acelasi interval din anul anterior) s-a consemnat un progres situat la +0,2% in iulie 2016, urmat de scaderea evaluata la -5,1% din august, de micsorarea cu -1,6% din septembrie, de diminuarea cu -1,5% din octombrie, de regresul cu -13,3% din noiembrie si de prabusirea (cu -26,7%) din luna decembrie a anului trecut (fata de aceeasi luna din 2015).

La nivelul Uniunii Europene, volumul lucrarilor de constructii a cunoscut o apreciere in trimestrul intai din 2016, fata de precedentele trei luni (+0,7%), respectiv o diminuare usoara in intervalul aprilie-iunie al anului trecut (-0,8%), dupa care s-a inregistrat un trimestru de progres (+0,9% in iulie-septembrie 2016) si un altul de crestere (+0,7% in octombrie-decembrie), ceea ce inseamna ca piata specifica nu se afla in recesiune tehnica (statistica). O situatie asemanatoare se consemneaza in zona euro (UE-19), mai ales ca s-au remarcat fluctuatii relativ similare celor din UE-28. In acest caz, dupa sporirea (+0,9%) din lunile ianuarie-martie ale anului 2016, a urmat un trimestru in care s-a confirmat o depreciere (-1,1%), iar in iulie-septembrie 2016 a avut loc o crestere (+1%), continuata in octombrie-decembrie 2016 (+0,8%), ceea ce confirma, cel putin pentru moment, atenuarea problemelor structurale specifice sectorului de constructii din aceasta parte a Europei. In acelasi timp, pe bazele secventiale de calcul din fiecare luna a perioadei iulie-decembrie 2016, trendul european ramane in principal instabil, daca se iau in considerare seriile recalculate de +1,2% in iulie 2016, -0,5% in august, -0,1% in septembrie, +0,3% in octombrie, +0,7% in noiembrie si +0,6% in luna decembrie a anului trecut (la nivelul UE-28), precum si de +1,5%, +0,2%, -0,9%, +0,7%, +0,9% si -0,2% (in cazul UE-19).

Pentru seriile anuale recalculate din iulie-decembrie 2016, biroul comunitar de statistica indica majorari (fara nicio exceptie) de +2,1%, +1,7%, +1,3%, +0,8%, +0,6% si +1,6% in cazul UE-28 si sporiri de +3,9%, +2,1%, +1,8%, +1,7%, +0,6% si +3,2% pentru UE-19. De asemenea, situatia trimestriala pe baze anuale, in perioada cuprinsa intre trimestrul intai din 2016 si octombrie-decembrie acelasi an, reflecta indicatori recalculati sau reconfirmati de +2,5%, +0,1%, +2% si +1,4% in UE-28 si de +2,6%, -0,1%, +3,1% si +2,2% in UE-19.

Ca de obicei, in momentul anuntarii rezultatelor din decembrie 2016, Eurostat a raportat din nou indicii productiei in constructii in raport cu momentul de referinta 2010 (luat in considerare drept un nivel procentual de 100%), ca serie ajustata sezonier si in functie de numarul zilelor lucratoare. Pentru Romania, daca in decembrie 2015 s-a realizat o cota de 115,9% din pragul corespunzator celei de-a 12-a luni a lui 2010, in decembrie 2016 indicatorul respectiv a ajuns la 93%, ceea ce arata ca piata a ajuns sub nivelul specific unui an de recesiune relativ intensa (reflectand, astfel, o scadere lunara de -7% fata de momentul referential). Situatia respectiva este confirmata si de alte informatii, de aceasta data trimestriale, care indica faptul ca in octombrie-decembrie 2016 firmele din tara noastra au raportat un volum al lucrarilor de constructii situat la 97,7% in raport cu trimestrul al patrulea din 2010, iar in perioada similara a lui 2015 indicatorul respectiv a fost de 110,5%, ceea ce denota disparitia comenzilor importante si o situatie diferita in comparatie cu intervalul 2014-2015. De asemenea, seria actualizata a datelor pentru trimestrele intai, al doilea, al treilea si al patrulea din 2015, respectiv pentru primul, al doilea, al treilea si al patrulea trimestru al anului trecut confirma, din nou, sau anunta ponderi recalculate de 103,8%, 102,1%, 103,9%, 110,5%, apoi de 106,1%, 109,5%, 104,6% si 97,7%, fata de perioadele similare din 2010. Pentru informatii suplimentare, click aici!