Consiliul Investitorilor Straini (FIC) a demarat in 2016 un proiect ambitios numit Va Urma care propune un model economic ce poate conduce la plasarea Romaniei in top 10 economii din Europa pana in anul 2040. Inca din 2016, FIC a aratat ca pentru accelerarea dezvoltarii economice este nevoie de stabilirea unor directii principale bazate pe demografie si capital uman, infrastructura moderna si eficienta publica si privata.

Anul acesta aducem in atentia publicului acelasi proiect de tara, cu o viziune pentru urmatorii 20 de ani actualizata cu cele mai recente evenimente la nivel global, un tel care sa alinieze potentialul societatii romanesti cu obiectivele europene in materie de neutralitate climatica.

Va Urma subliniaza avantajele multiple ale imbinarii investitiilor private (straine si autohtone) si publice impreuna cu masuri care au ca scop stimularea digitalizarii si inovarii; imbunatatirea capacitatii institutionale si companiilor de stat; protejarea capitalului uman prin facilitarea accesului la locuri de munca, educatie si sanatate; si transformarea mixtului energetic in directiile stabilite prin Green Deal la nivel european si dezvoltarea infrastructurii energetice. Romania va atenua disparitatile regionale si vom stimula investitiile, productia si comertul doar daca facem din aceste patru directii o prioritate nationala, pe termen lung.

Va Urma reprezinta o oportunitate noua pentru cetateni, societatea civila, mediul de afaceri si mediul academic sa se angreneze intr-un dialog constructiv din care sa rezulte un plan pe termen lung de nivelul unui proiect de tara pentru Romania, care sa se intersecteze cu tintele UE si care sa fie sprijinit de toti factorii de decizie. Este momentul oportun sa transformam dezavantajele in avantaje: economia poate creste de inca 4,5 ori in urmatoarele doua decenii.

In data de 7 septembrie, FIC a lansat editia din 2022 a Va Urma cu participarea Prim-ministrului Romaniei, domnul Nicolae Ciuca, impreuna cu membrii ai Guvernului si Parlamentului, ai institutiilor internationale si liderii din domeniul economic.

Evenimentul a reprezentat un prim pas in setarea unor directii de tara care sa fie agreate si sustinute de autoritati, institutii internationale reprezentative si mediul de afaceri. Dintre masurile pe termen lung rezultate din dezbaterile comune amintim:

1. Definirea unei strategii pe termen lung pentru atragerea investitorilor straini in Romania cu accent pe sectoarele cu valoare mare adaugata si cu avantaj competitiv (capital uman, resurse naturale).

2. Promovarea investitiilor straine in Romania si cele autohtone in afara tarii prin infiintarea unei agentii sub coordonarea Primului ministru.

3. Imbunatatirea securitatii energetice prin stimularea dezvoltarii de noi capacitati de productie si implementarea de noi forme de ajutor de stat si mecanisme de finantare pentru intregul lant valoric pentru a asigura lichiditate producatorilor, distribuitorilor, furnizorilor si consumatorilor.

4. Imbunatatirea sistemului gestionarii deseurilor (colectare, valorificare, reciclare), in urma unei consultari extinse cu toti actorii implicati pe flux.

5. Romania sanatoasa: reproiectarea sistemului de sanatate axat pe preventie, acces la servicii medicale si medicamente inovatoare (incurajarea inovatiei si productiei in Romania), ambulatoriu de specialitate, telemedicina, dosarul digital al pacientului si dezvoltarea educatiei medicale adaptata la un sistem digital accesibil pentru toti.

6. Romania educata pentru pregatirea fortei de munca a viitorului (acces la invatamant, reducerea abandonului scolar, formarea continua, sistem educational dual, burse de studiu).

7. Recrutarea top managementului institutiilor publice si companiilor de stat prin procese de recrutare transparente, asistate de recrutori specializati.

8. Cresterea predictibilitatii cadrului legislativ si imbunatatirea masurilor de reglementare (alinierea strategiilor din diferite sectoare si implementarea coordonata a acestora).

9. Programe de alfabetizare digitala (elevi, administratie locala si centrala, mediu privat).

10. Digitalizarea cadrului legislativ disponibil si facilitatea interactiunilor digitale public-privat (ONRC, digitalizarea ANAF, REVISAL).

Pentru informatii suplimentare, click aici!