Fondul Monetar International estimeaza o crestere economica de 2,3% pentru Romania in acest an si un deficit bugetar de 6% din PIB si recomanda autoritatilor de la Bucuresti reforme aditionale care sa reprezinte 2% din PIB.

Intr-o conferinta de presa sustinuta miercuri la Bucuresti, la finalul consultarilor in baza Articolului IV, seful misiunii FMI pentru Romania, Kees Martijn, a precizat ca pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas in directia potrivita, aratand insa ca este nevoie si de alte reforme.

"Alte reforme in ceea ce priveste taxele sunt necesare pentru a creste veniturile, eficienta si corectitudinea. O crestere a veniturilor de peste 2% din PIB in afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesara in urmatorii doi ani", subliniaza FMI in comunicatul publicat la finalul consultarilor cu autoritatile romane.

In acest sens, expertii FMI considera ca principalele masuri la care autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa se gandeasca sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor si lacunelor ramase, o noua eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate si utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficienta a energiei si, mai larg, incurajarea tranzitiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.

Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat recent va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB in 2024, insa va fi nevoie de noi ajustari pentru ca, asa cum s-a convenit cu Comisia Europeana, deficitul trebuie sa scada sub 3% din PIB.

Experti FMI au aratat, in context, ca noul pachet fiscal largeste baza de impozitare si imbunatateste veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajatii din agricultura, constructii, procesare alimentelor si IT precum si limitarea numarului de bunuri care beneficiaza de o cota redusa de TVA. De asemenea, acestia sustin ca majorarea taxei pe microintreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, insa considera ca pragul pentru inregistrarea ca microintreprindere ar trebui redus si mai mult.

Pe de alta parte, institutia financiara internationala mentioneaza ca taxa pe cifra de afaceri impusa bancilor si marilor companii pune o povara incorecta asupra companiilor cu marje reduse si ar putea reduce intermedierea financiara.

"Amploarea unor ajustari fiscale suplimentare, via reduceri de cheltuieile si imbunatatirea eficientei cheltuielilor, este limitata. Actualele revizuiri de cheltuieli sunt binevenite si, in timp, ar putea eficientiza cheltuieile guvernamentale dar este putin probabil sa duca la economii importante. Mai mult, sustinerea populatiei in varsta, rezolvarea nevoilor sociale si imbunatatirea serviciilor publice, in special a sistemului de invatamant si sanatate la standardele UE, cere cheltuieli bine concentrate si adecvate", sustin expertii FMI.

In plus, acestia subliniaza ca politica fiscala trebuie sa fie bine planificata si comunicata in mod clar pentru a oferi predictibilitate gospodariilor si firmelor. "Modificarile ad-hoc de taxe, ca raspuns la nevoi fiscale urgente, creeaza incertitudine si submineaza capacitatea de planificare. In acest sens, infiintarea unei divizii de politica fiscala la Ministerul Finantelor este binevenita. Aceasta ar trebui sa ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu si la planificarea, concepere si analizarea politicilor fiscale inainte de concepere si implementare. Cresterea predictibilitatii cheltuielilor cu pensiile si salariile din sectorul public este de asemenea importanta si reformele planificate in aceste domenii, in contextul PNRR, sunt vitale", precizeaza sursa citata.

Potrivit institutiei, rata inflatiei va scadea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, insa ramane peste tinta Bancii Nationale a Romaniei.

Cat priveste cresterea economiei in acest an, reprezentantii FMI considera ca aceasta ar urma sa ramana suficient de robusta si mai ridicata decat in majoritatea tarilor.

"In pofida incetinirii, cresterea economiei ar urma sa ramana suficient de robusta, si mai ridicata decat in majoritatea tarilor. In 2023, economia ar urma sa inregistreze o crestere de 2,3%, sprijinita de investitiile solide. In 2024, economia ar urma sa se redreseze modest, inregistrand o crestere de aproximativ 2,75%, deoarece cererea externa si salariile mai ridicate sunt partial compensate de necesara consolidare fiscala", previzioneaza FMI.

Institutia avertizeaza, insa, ca riscurile la adresa acestei perspective sunt substantiale, mentionand, printre altele, razboiul din Ucraina si o slabire a activitatii in Europa.

"Razboiul Rusiei din Ucraina, o posibila slabiciune suplimentare a activitatii in Europa sau o incetinire abrupta la nivel global ar putea submina cresterea si fluxurile de capital catre pietele emergente. Cresterea solida a salariilor in Romania ar putea amana proiectata scadere a inflatiei de baza. In cele din urma, ar putea fi o provocare la adresa implementarii consolidarii fiscale si a etapelor urmatoare din PNRR in timpul unui an cu multiple alegeri", avertizeaza FMI.

Desi presiunile asupra preturilor au inceput sa se modereze, Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar trebui sa mentina o abordare prudenta pentru a se asigura ca pana la mijlocul lui 2025 inflatia revine la tinta sa, considera FMI.

"Inasprirea politicii monetare a ajutat la reducerea inflatiei si la ancorarea asteptarilor in ce priveste inflatia. Pe viitor, angajamentul public al BNR de a nu modifica ratele dobanzilor in 2023 este adecvat in lumina inflatiei de baza inca la un nivel ridicat si a riscurilor de pe urma majorarii salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui sa astepte pana cand inflatia de baza este pe un tren descendent ferm astfel incat sa fie atinsa tinta de inflatie. Mai mult, este perfect justificata implementarea reducerii dobanzilor intr-un mod gradual, tinand cont de incertitudinile ridicate privind fenomenul inflationist, transmiterea politicii monetare si politicile fiscale", se arata in raport.

Cadrul politic monetar din Romania, cu o rata de schimb fata de euro relativ stabila, a sprijinit stabilitatea preturilor in deceniul anterior pandemiei, in pofida dificultatilor cauzate de un sistem financiar redus, partiala "euroizare" si fluxurile volatile de capital. O crestere graduala a flexibilitatii cursului de schimb pe termen mediu va limita oportunitatile pentru destabilizarea fluxurilor de capital, ar spori eficienta politicii monetare si ar imbunatati rezistenta la socurile economice. Coroborata cu consolidarea fiscala, ar ajuta de asemenea la intarirea pozitiei slabe externe a Romaniei, sustine FMI.

In plus, sistemul bancar isi mentine lichiditatea, profitabilitatea si nivelul solid al capitalului. Inasprirea politicilor macroprudentiale - inclusiv majorarea rezervei de capital anticiclica (countercyclical capital buffer) a sprijinit in mod adecvat politica monetara si a redus riscurile in sectorul financiar. Sectorul bancar se va intari si mai mult in urma consolidarii in derulare. De asemenea, FMI solicita monitorizarea riscurilor care apar in urma recentei cresteri a imprumuturilor in valuta si a impactului planificatei taxe pe banci.

O misiune FMI, condusa de Jan Kees Martijn, a vizitat Romania in perioada 22 septembrie - 4 octombrie pentru consultari cu autoritatile de la Bucuresti in baza Articolului IV din Statutul FMI. Astfel de consultari au loc periodic cu toate statele membre FMI. Pentru informatii suplimentare, click aici!