Pe fondul migratiei personalului specializat (medici, asistenti, infirmieri) catre strainatate, situatia asistentei medicale din Romania a intrat intr-o zona de risc sanitar. Romania are nevoie urgenta de peste 50.000 de asistenti medicali pentru a face fata provocarilor sanitare din urmatorii ani generate de imbatranirea populatiei si de deteriorarea accentuata a sanatatii categoriilor vulnerabile, in special copii si batrani.

Pe an ce trece, populatia Romaniei imbatraneste si devine tot mai bolnava. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul National de Statistica, populatia varstnica a tarii noastre a depasit-o cu peste 20% pe cea tanara, cu varste de pana in 14 ani, iar perspectivele urmatorilor ani indica o accentuare ale acestui fenomen.

Numarul batranilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), in timp ce numarul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%). 

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere in totalul populatiei o detinea grupa de varsta 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va iesi la pensie.

In ceea ce priveste starea de sanatate, speranta de viata in Romania este printre cele mai scazute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalitatii, in timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventa cauza de decese provocate de cancer.

Statisticile medicale arata ca aproape jumatate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante in materie de sanatate.

Rata consumului de alcool si a alimentatiei nesanatoase raportate in randul romanilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea si fumatul in randul adolescentilor sunt ridicate in Romania si au crescut constant in ultimele doua decenii.

Potrivit studiului Frames, realizat la initiativa Scolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” si a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu” din Bucuresti, pe fondul acestor probleme, Romania are nevoie urgenta de un plan national de pregatire in zona asistentei medicale.

,,Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din tara este uriasa si va creste semnificativ in urmatorii ani, pe masura accentuarii imbatranirii populatiei.

”Chiar daca numarul angajatilor pregatiti de noi si de alte institutii a crescut in ultimii ani, pe fondul migratiei, multe dintre domeniile sanitare se confrunta cu o criza acuta de personal, astfel ca, raportandu-ne la nivelul populatiei, mai avem nevoie de cel putin 50.000 de asistenti medicali’’, afirma prof. Aurelia Sova, directorul Scolii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

Datele Institutului National de Statistica arata cӑ in Romania lucrau, in 2020, 137.589 de asistenti medicali cu pregatire medie, cu 18.000 mai multi decat in 2015. Acestora li se adauga alti peste 16.784 asistenti medicali cu studii superioare.

Potrivit datelor Eurostat, in pofida cresterii numarului de angajati in ultimul deceniu, numarul de medici si asistenti medicali ramane cu mult sub mediile UE.

In 2019, existau 3,2 medici practicanti la 1 000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scazute din UE (media UE fiind de 3,9) si 7,5 asistenti medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

Potrivit „Studiului privind situatia asistentilor medicali din unitatile sanitare publice din Romania”, realizat de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala „Solidaritatea”, in ultimii 23 de ani numarul asistentilor medicali a scazut cu 25%, in timp ce numarul pacientilor a crescut cu 12%.

Analistii spun ca este posibil ca numarul asistentilor medicali plecati la munca in strainatate sa atinga cifra de 100.000, Romania fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenti medicali de pe piata muncii europene, in conditiile in care sistemul romanesc public de sanatate se confrunta cu cel mai mare deficit de asistenti medicali de pana acum.

Un raport al International Council of Nurses (Consiliul International al Asistentelor – ICN) arata ca pandemia de COVID-19 a inrautatit mult starea fragila a fortei de munca globale in ce priveste asistenta medicala.

Raportul sugereaza ca vor fi necesare pana la 13 milioane de asistenti medicali suplimentari in urmatorul deceniu, aproape jumatate din forta de munca actuala, de 28 de milioane. 

Se asteapta ca unul din sase asistenti medicali din lume sa se pensioneze in urmatorii zece ani, ceea ce inseamna ca este nevoie de 4,7 milioane de asistenti medicali noi, pentru a ii inlocui doar pe cei care se pensioneaza. 

In UE, procentajul de asistenti medicali si moase din totalul locurilor de munca era de 2,2% in 2019. In randul statelor membre, cel mai ridicat procentaj de asistenti medicali si moase se inregistra in Germania (3,4%), Finlanda (3%), Belgia (2,9%) si Irlanda (2,8%).

In contrast, 11 dintre cele 27 de state membre ale UE inregistrau in 2019 un procentaj de asistenti medicali si moase de 1,5% sau mai putin din totalul locurilor de munca. Cel mai redus nivel era in Bulgaria (1,1%), Letonia si Luxemburg (ambele cu 1,2%), Estonia, Cipru si Ungaria (toate cu 1,3%), Grecia si Polonia (ambele cu 1,4%), Spania, Portugalia si Romania (toate cu 1,5%). 

 

Accesul romanilor la asistenta medicala, mai ales in mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodata, riscand, astfel, sa accentueze si mai mult problemele de sanatate ale populatiei care nu sunt deloc putine si care pot fi prevenite.

In tara noastra ,,rata mortalitatii evitabile este a treia cea mai ridicata din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar si decesele cauzate de consumul de alcool.

Mortalitatea din cauze tratabile este de peste doua ori mai mare decat media UE si include decesele cauzate de cancer de prostata si mamar care pot fi tratate’’, arata raportul State of Health in the EU – Romania 2021, realizat de Comisia Europeana. 

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din Romania, realizat de Banca Mondiala si BERD, Vaslui are cea mai mare rata de marginalizare rurala din tara, calculata ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decat media nationala), alaturi de alte opt judete (Iasi, Covasna, Brasov, Botosani, Galati, Bacau, Sibiu si Mehedinti), marginalizarea rurala existenta fiind de 9 – 15% din totalul populatiei rurale.

Un asistent medical comunitar, de exemplu, ingrijeste in medie 16 gravide si lauze, si se ocupa in medie de 200 de nou-nascuti, copii si adolescenti.

Nevoia de asistenti medicali mai ales in mediul rural este semnificativa. Sunt zeci de judete in tara unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales in zona de preventie, arata studiul Frames.

 

Potrivit datelor INS, numarul spitalelor din tara a scazut de la 554 in 2015 la 527 in 2020, iar criza COVID a aratat, cu adevarat, dimensiunea problemelor din sistem – lipsa paturilor, a logisticii medicale in general si a angajatilor. 

Numarul paturilor de spital pentru internare continua din Romania care revin, in medie, la 1000 locuitori, a crescut insuficient, de la 6,5 in 2010 la 7 in 2020. Tarile dezvoltate au peste 14 paturi de spital la 1000 locuitori.

Presiunea pe spitale a fost accentuata si de reducerea semnificativa a unitatilor medicale de preventie, a cabinetelor medicale in general. Statisticile arata, de exemplu, ca numarul cabinetelor medicale de medicina generala a scazut de la 1000 in 2010 la 746 in 2020.

Dincolo de scaderea numarului clinicilor de stat, exista o criza semnificativa si in ceea ce priveste dotarea unitatilor medicale, mai ales din mediul rural.

Potrivit unui studiu citat de UNICEF, standardul minim de dotare pentru trusa medicala de asistenta medicala comunitara nu este respectat. Tensiometru cu stetoscop, de exemplu, lipseste din dotarea a 95% dintre asistentii medicali comunitari.

In plus, doar unul din zece asistenti medicali comunitari are acces la un mijloc de transport. Aproximativ 4 din 10 asistenti medicali comunitari nu au un calculator, laptop sau tableta cu acces la internet si doar 30% au acces la internet 24 ore pe zi, 7 din 7 zile.

 

Vestea buna este ca sistemul medical privat a incercat si reusit, in unele zone, sa compenseze declinul semnificativ al investitiilor din domeniul public de sanatate.

Spre exemplu, numarul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7716 in 2010 la 12274 in 2020, iar perspectivele lui 2022 indica depasirea granitei de 13.000 de unitati. Spre comparatie, unitatile de stat si-au redus numarul de 1154 in 2010 la numai 2 in 2020.

Si numarul spitalelor private a crescut, in ultimii 10 ani, de la 75 la 159.

De altfel, cifra de afaceri a pietei serviciilor medicale private din Romania a crescut in 2020 cu 11% fata de 2019 si a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungand la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indica o cifra de afaceri de 17 miliarde de lei.

Piata serviciilor medicale private este una dintre putinele in care numarul de companii a crescut substantial, cu 9% fata de 2019 si cu 125% fata de 2011, la aproape 23,1 mii de companii in 2020 

Cresterea numarului clinicilor private a pus presiune si pe zona fortei de munca. Numarul personalului sanitar mediu care lucreaza in sectorul privat s-a dublat in intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajati.

In total, in clinicile private lucrau, in 2020, 78.000 de angajati, cu peste 75% mai multi decat in 2010.

 

Estimarile oficiale arata ca procesul de imbatranire a populatiei se va accentua in urmatorii ani. Iesirea brusca din campul muncii a peste 1,8 milioane de oameni, ,,decreteii’’ asa cum sunt cunoscuti, va genera o presiune semnificativa pe sistemul medical.

,,Din pacate, exista in Romania o legatura directa intre scaderea activitatii profesionale si problemele de sanatate, astfel ca urmatorii ani vor aduce un numar din ce in ce mai mare de pacienti in clinicile medicale. Dincolo de medici, nevoia de asistenti medicali pe diverse specialitati va fi una fara precedent’’, afirma prof. Aurelia Sova, directorul Scolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” .

Raportul State of Health in the EU – Romania 2021, realizat de Comisia Europeana, afirma ca desi: ”Romania formeaza un numar mare de practicieni din domeniul sanatatii, emigratia personalului medical a contribuit la un deficit de forta de munca in domeniul sanatatii la nivel national, iar numarul de medici si asistenti medicali pe cap de locuitor este cu mult sub mediile UE. Acest aspect afecteaza in mod negativ accesul la ingrijire si contribuie la timpul de asteptare’’.

In 2019, sistemul de invatamant romanesc a generat al cincilea cel mai mare numar de absolventi in domeniul medical (4967) si al treilea cel mai mare numar de absolventi de asistenta medicala (17549) in termeni absoluti din UE. 

In prezent, in Romania exista aproximativ 255 de scoli postliceale sanitare care pregatesc asistenti medicali, din care 12 sunt de stat si 243 particulare (167 acreditate, 76 autorizate). 

Scoala Postliceala Sanitara „Carol Davila”, una dintre cele mai importante institutii acreditate din domeniu, pregateste in acest an scolar 1462 de elevi , dintre care 1271 de fete si 191 baieti.

De 32 de ani investeste in educatia pentru sanatate si este singura scoala bucuresteana membra a Modulului European de Nursing. Liceul Teoretic „Dr. Mioara Mincu” promoveaza educatia pentru stiinta si formeaza caractere sanatoase.

Statisticile Frames arata ca domeniul medical este pe locul 2 in topul joburilor de viitor din Romania, cu un estimat de 192.996 de pozitii deschise in urmatorii ani.

Vorbim de un job sigur, de viitor, cu un salariu in crestere. Exista o cerere semnificativa pentru Asistent Medical Generalist, dar si pentru alte joburi precum Asistent Medical Chirurgie Plastica, Reconstructiva si Estetica, Asistent Medical ATI – Chirurgie Cardiovasculara, Asistent Medical Terapie Intensiva Neonatala, Asistent Medical Pediatrie si Asistent Medical Obstetrica – Ginecologie si Fertilizare in Vitro. Salariile, mai ales in sectorul privat, sunt intre 4500 si 5500 lei net pentru multe dintre aceste pozitii, la care se adauga sporuri si alte facilitati, arata studiul.

La mare cautare, in viitor, vor fi de asemenea joburile de asistenta medicala in centrele de ingrijire a batranilor.

,,In urmatorii ani vom asista la deschiderea a tot mai multor clinici destinate persoanelor in varsta in conditiile in care imbatranirea populatiei se accentueaza. La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere in totalul populatiei o detinea grupa de varsta 50-54 ani (8,9%). Toti acesti oameni, in urmatorii 10-15 ani vor iesi la pensie si vor avea nevoie de asistenta medicala de specialitate’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit expertilor, asigurarea unor servicii de sanatate publica optime in viitor trebuie sa se afle in prim-planul preocuparilor autoritatilor.

,,Dincolo de constructia unor noi spitale si clinici, este absolut esential ca autoritatile sa se preocupe si de asigurarea fondurilor necesare pentru dezvoltarea fortei de munca in acest sector.

Spre exemplu, noi, in sectorul privat, avem nevoie de initiative precum asigurarea garantarii unei linii speciale de creditare pentru tinerii care vor sa urmeze cursurile de asistent medical. Credite cu dobanda subventionata si garantate de stat, alaturi de burse si alte stimulente financiare si fiscale care sa le permita sa se poata pregati pentru acest domeniu. 

O scutire de taxe pentru acest tip de finantare ar fi absolut necesara’’, afirma prof. Anca Celina Grecu, directorul Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”. 

Potrivit expertilor, dincolo de bani, de proiectele de constructie ale infrastructurii, este nevoie de o campanie de constientizare a publicului larg in privinta importantei acestei profesii.

,,Parintii trebuie sa afle si sa inteleaga avantajele de a-si trimite copiii la scolile care pregatesc personal medical. De la liceul cu specialitatea stiinte ale naturii la cursurile post-liceale, copiii se pot perfectiona in asa fel incat sa aiba o meserie de viitor, bine platita, fara emotii legate de locul de munca’’, a mai declarat prof. Anca Celina Grecu, directorul Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”.

Studiul Frames privind situatia asistentei medicale din Romania a fost realizat la initiativa Scolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” si a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”.

„Un act educational de calitate si responsabil presupune orientarea spre cariera si formarea viitorilor asistenti medicali ca Educatori pentru Sanatate si agenti de schimbare capabili sa poarte pe umeri trecerea sistemului de sanatate din Romania la standarde europene in urmatorii 25 de ani. Inca din anul 1997 institutia noastra de invatamant este membra cu drepturi depline a Modulului European de Nursing – grupul de elita al formatorilor de asistenti medicali din Europa, si are numeroase schimburi anuale de studenti si cadre didactice”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Ioan Mincu, Presedinte al Consiliului de Administratie al Scolii Postliceale Sanitare ”Carol Davila” si al Liceului Teoretic ”Dr. Mioara Mincu”.

„Trebuie sa intelegem si noi romanii ca sanatatea si educatia nu sunt numai drepturi, dar si obligatii, atat la nivel de societate, dar mai ales ca optiune individuala. Ambele ne sunt foarte valoroase si sunt foarte departe de a fi gratuite. As spune ca sunt cele mai importante dimensiuni unde nu trebuie sa acceptam compromisuri. Invit tinerii cu vocatie sa considere o nobila profesie in alb – la intersectia dintre sanatate, educatie si schimbare!”, a mai spus Alexandru Ioan Mincu.

Informatiile cuprinse in acest studiu vor fi prezentate in cadrul Conferintei comunitatii medicale ”Asistentul Medical, de la formare la angajare”, ce va avea loc pe data de 12 mai la Hotel Caro, Sala Eminescu, incepand cu ora 13.00, cu ocazia Zilei Asistentului Medical.

Studiul a folosit informatii prezentate de Institutul National de Statistica, ale Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), de la European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), din anchetele Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) si de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), precum si din alte surse nationale precum Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala ,,Solidaritatea’’.