Bugetul de stat pentru 2019 depaseste pentru prima data 1.000 de miliarde de lei, Produsul Intern Brut fiind estimat la 1.022 miliarde de lei, iar anul viitor va fi unul al investitiilor, dupa cum a subliniat recent, intr-un interviu, Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor Publice. De altfel, afirmatiile ministrului de resort se bazeaza pe datele din cel mai recent raport al Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP), respectiv „Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2018-2022 (varianta de toamna 2018)”, potrivit careia, dupa o crestere de +4,5% in acest an, pana la 949,6 miliarde lei, PIB al Romaniei va ajunge la 1.022,5 miliarde lei, reflectand o majorare de +5,5% in termeni reali. Merita insa reamintit ca principalele institutii internationale partenere ale Romaniei (BERD, FMI si Banca Mondiala) sunt ceva mai precaute in previziuni, indicand pentru anul in curs si cel viitor cresteri de +4,2% si +3,6%, in cazul BERD, de +4% si +3,4% (FMI) si, ceva mai optimiste, de +5,1% si +4,5%, in ceea ce priveste prognoza Bancii Mondiale.

„In buget, avem circa 1.022 miliarde lei ca PIB estimat pentru anul viitor. Trebuie sa fie un buget bine dezbatut, pentru a arata de unde vin banii, unde se duc, mai ales in zona de investitii. Mizam pe o crestere economica de 5,5%. Vrem sa mergem pe un deficit mult mai scazut decat in 2018. Este o obligatie pe care o asumam fata de Comisia Europeana, fata de structurile internationale", a subliniat ministrul Finantelor Publice.

Referindu-se la structura bugetara pentru 2019, Eugen Teodorovici a explicat ca ministerele Educatiei si Sanatatii vor beneficia de cresteri de +15% si +8% fata de sumele alocate in acest an, iar bugetele institutiilor vor fi mai mari sau mai mici comparativ 2018, in functie de modul in care fiecare ordonator de credite isi va justifica actiunile pentru anul urmator.

„Anul 2019 trebuie sa fie unul al investitiilor. Bugetul trebuie sa intre la vot in Parlament dupa ce este foarte bine discutat, pe fiecare capitol in parte, pe institutii, pe ordonatori principali de credite. Sa se arate foarte clar ca este orientat catre investitii. Pe de-o parte, sa ne onoram investitiile asumate pentru zona de venituri ale populatiei, iar pe de alta parte, sa fie abordata cu seriozitate partea de investitii. Se spunea ca, daca Romania va mai construi o autostrada, depaseste Portugalia la partea de PIB. Deci, este foarte important pentru noi, ca tara, sa investim. Am purtat recent discutii pe zona de infrastructura mare, de transport in special, astfel incat sa stim clar ce facem anul viitor si toti sa inteleaga exact care este stadiul fiecarui proiect in parte si sa ne poata contabiliza dupa ceea ce spunem foarte clar pe fiecare tronson de autostrada, drum expres, cale ferata sau altceva”, a concluzionat ministrul de resort.

Anterior, la data de 10 decembrie 2018, inclusiv premierul Viorica Dancila s-a referit la proiectul de buget pentru anul viitor, aflat in curs de elaborare, indicand faptul ca acesta va include un fond de investitii locale. Proiectul privind infiintarea acestui fond, cu o valoare de 10 miliarde euro, cel mai probabil administrat in comun de Ministerul Finantelor Publice si Comisia Nationala de Strategie Prognoza, se afla in curs de elaborare la MFP si ar putea fi adoptat, prin ordonanta, in sedinta Guvernului din saptamana 10-14 decembrie a.c. „Acest fond de investitii o sa-l avem in bugetul pe 2019. Este vorba de cele zece servicii publice pentru fiecare localitate in parte, fiecare localitate putand avea doua proiecte, legate de apa, canalizare, scoala, toate aceste lucruri, pe langa PNDL, vrem sa facem acest fond de investitii locale, asa se numeste, pe care sa-l dublam de o proiectie financiara, pentru ca, desi ne propunem sa facem mai multe lucruri, daca nu avem o proiectie financiara, nu vom putea realiza acest lucru”, a explicat Viorica Dancila.

La randul sau, ministrul Finantelor Publice a dat explicatii in cursul zilei de 11 decembrie 2018, detaliind ca fondul de investitii locale este o conlucrare intre Ministerul Finantelor Publice si Comisia Nationala de Strategie si Prognoza. „Noi avem la MFP comisia de autorizare a imprumuturilor locale, cei de la CNSP stabilesc prioritatile pentru care se pot finanta astfel de proiecte, deci este un mecanism comun. Fondul, in valoare de 10 miliarde euro, nu va fi prevazut doar pentru anul viitor, urmand sa fie planificate credite de angajament pentru mai multi ani. Mecanismul va fi prezentat mai tarziu, pentru a se intelege foarte clar care este scopul fondului de investitii locale, de unde vin banii, pentru ce perioada sunt alocati etc.”, a subliniat Eugen Teodorovici.

Dupa ce, in luna mai 2018, Guvernul a aprobat, prin memorandum, programul de convergenta 2018-2021, care continua angajamentul de aderare la zona euro, precum si politicile de sustinere directa a cresterii economice, cu incadrarea in marja permisa de Pactul de Stabilitate si Crestere, respectiv, un deficit bugetar ESA de 3% din PIB, la data de 11 decembrie a.c., proiectele documentelor care vor sta la baza pregatirii adoptarii monedei euro au fost finalizate.

Dupa cum informeaza un comunicat al Executivului, Comisia Nationala de fundamentare a Planului national de adoptare a monedei euro s-a reunit la Palatul Victoria, pentru a discuta proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregatirii trecerii la moneda unica europeana.

Raportul de fundamentare al Planului national de adoptare a monedei euro si Planul national de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultarilor cu reprezentanti ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, conducerea Academiei Romane, consilieri din cadrul Administratiei Prezidentiale, precum si reprezentanti ai sindicatelor, patronatelor si structurilor asociative.

Seful Executivului a apreciat activitatea comisiei si a multumit membrilor sai pentru seriozitate si implicare. „Munca dumneavoastra si fundamentarea temeinica pe care ati facut-o dovedesc, inca o data, cat este de important ca Romania sa fie bine pregatita pentru adoptarea monedei euro. Sper, de asemenea, sa ne putem baza pe expertiza dumneavoastra si in alte proiecte importante pentru Romania”, a afirmat prim-ministrul Viorica Dancila.

In contextul discutiilor pe marginea raportului de fundamentare, dupa cum se arata in comunicat, majoritatea covarsitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de catre Romania orizontul de timp 2024-2026. Acest document analizeaza in detaliu modul in care functioneaza zona euro, cum poate influenta acest lucru intrarea Romaniei in zona euro si gradul de pregatire a economiei romanesti pentru implementarea acestui obiectiv. Studiul prezinta trei scenarii care arata perioada de timp in care Romania ar putea ajunge la o masa critica de convergenta reala si structurala de 70%, 75%, respectiv 80%, in functie de doua rate de crestere medii anuale:

O rata de crestere de 4%, plecand de la media ratelor de crestere PIB real din perioada 2000-2017.

O rata mai optimista, de 5%, plecand de la ipoteza ca Romania isi va imbunatati contributia factorilor de productie la cresterea potentiala si ca va implementa reforme structurale favorabile cresterii economice.

In cazul unei tinte stabilite de 70% din media ZE19, Romania poate atinge acest nivel in 6 ani, daca inregistreaza o rata de crestere medie de 4% pe an sau in 4 ani, cu o rata de crestere de 5%. In scenariul in care Romania isi propune sa atinga 75% din media ZE19 (nivelul cel mai indicat pentru economia Romaniei, dupa cum rezulta din raport), aceasta se poate realiza intr-un interval de 9 ani (daca se pastreaza rata medie de crestere istorica de 4% pe an) sau in 6 ani, in contextul unei cresteri cu o rata medie de 5% pe an.

De asemenea, membrii Comisiei de pregatire a aderarii Romaniei la moneda euro au subliniat faptul ca, pe langa atingerea acestor indicatori, sunt extrem de importante doua aspecte pentru pregatirea temeinica si atingerea unei convergente reale, astfel incat aderarea la moneda euro sa produca beneficii pentru societate. In primul rand, este vitala cresterea competitivitatii si asigurarea unei cresteri economice sustenabile, bazata pe produse cu tehnologie inalta, cu valoare adaugata mare si cu inovare. In al doilea rand, dar in egala masura, este importanta pregatirea intrarii Romaniei in mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapa premergatoare aderarii la zona euro.

Comisia Nationala de fundamentare a Planului national de adoptare a monedei euro a avut mandatul de a elabora raportul de prezentare a situatiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenta si fundamentare a Planului National de adoptare a monedei euro si proiectul Planului National de adoptare a monedei euro. Ca urmare a consultarilor permanente in acest format si a documentelor finalizate, va fi propusa partidelor parlamentare o declaratie politica de asumare a Planului National de adoptare a monedei euro.