La data de 8 noiembrie 2019, premierul Ludovic Orban si ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, s-au intalnit cu guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, pentru a identifica solutii in vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai ales pentru ca, asa cum afirma noii oficiali de la Palatul Victoria, diferenta negativa intre venituri si cheltuieli este de aproape 40 miliarde lei, in loc de 27 miliarde lei, cat sustinea fostul Executiv.

Dupa intrevedere, prim-ministrul Guvernului Romaniei, Ludovic Orban, a avertizat ca „exista riscul ca deficitul bugetar sa se apropie de patru procente, ceea ce ar fi un lucru extrem de grav”.

„In anul 2019, in primele 9 luni, s-a consemnat cea mai mare crestere de cheltuieli cu personalul, care inseamna peste 26%-27%. Asta inseamna restructurarea aparatului administrativ, care sa fie conforma cu viziunea asupra modului in care trebuie sa functioneze optim fiecare institutie. Mai e cineva in Romania care isi imagineaza ca deficitul nu va depasi 3%? Deficitul va depasi cu siguranta 3% din PIB. Acum, nu trebuie sa ne panicam. Lucrul asta se vedea dupa cum a fost construit bugetul, s-a vazut pe executia bugetului, numai comparand executia pe 2019 la 3 luni, la 6 luni, la 9 luni cu executia pe 2018. Vom prezenta Comisiei Europene ce am gasit si ce plan avem de remediere a situatiei si am convingerea ca partenerii nostri de la nivel european vor intelege bine situatia si bunele noastre intentii. Cu o mare parte din Comisia Europeana este o relatie de incredere si vom colabora astfel incat Romania sa aiba parte de un tratament corect”, a declarat dupa intrevedere Ludovic Orban.

Intrebat daca va lua in calcul inghetarea salariilor personalului platit din fonduri publice, de la bugetul de stat, premierul a evitat sa dea un raspuns transant, preferand sa afirme ca, „evident, discutia pe care am avut-o (cu guvernatorul BNR – n.r.) a fost legata de a mentine in limite cat mai rezonabile deficitul bugetar”.

In schimb, daca a fost destul de evaziv in ceea ce priveste inghetarea veniturilor salariale pentru combaterea cresterii deficitului, premierul Ludovic Orban a afirmat explicit ca, in cursul anului viitor, nu se va impune nicio taxa noua.

„Politica fiscala din programul de guvernare nu prevede introducerea de noi taxe. Vreau sa fac o precizare. La conferinta de la Ministerul Mediului, asa se nasc fake news-urile, am fost intrebat de taxa de mediu. Am zis ca studiem, analizam, vedem in ce masura, dar am spus un lucru. Ne vom consulta cu Comisia Europeana. Decat sa introducem o taxa care sa nu fie in conformitate cu legislatia europeana, sa-i punem pe romani sa plateasca taxa respectiva si dupa aceea sa fie necesar sa dam banii inapoi, eventual sa-i mai punem pe drumuri, mai bine nu bagam nicio taxa”, a adaugat Ludovic Orban.

Deocamdata, in ceea ce priveste restructurarea aparatului administrativ, in zilele de joi si vineri, premierul a demis 55 de secretari de stat din cadrul mai multor ministere.

De asemenea, Ludovic Orban si-a aratat disponibilitatea de a colabora cu mediul de business, anuntand ca a luat decizia de a constitui un consiliu consultativ cu mediul de afaceri, in care mediul privat sa aiba un punct de vedere fata de orice fel de act normativ care are impact asupra mediului de afaceri. Primul obiectiv de colaborare, in cadrul acestui consiliu, va fi legat de stabilirea unor masuri necesare pentru reducerea birocratiei.

„Deficitul de 2,8% la 10 luni este de fapt mult mai mare, fiind mentinut la acest nivel pe spinarea mediului de afaceri, intrucat intarzierea medie la rambursarea TVA catre firme este de peste 90 zile, iar suma totala de rambursat ajunge la 5 miliarde lei. Desi Guvernul inregistreaza un minim istoric de investitii in ultimii 10 ani, cu toate acestea deficitul bugetar este foarte mare, respectiv de 2,8% la 10 luni. In realitate, acest deficit bugetar este mascat, pentru ca acest deficit este mai mare si am sa spun cum a fost mentinut totusi sub 3%. E foarte simplu: pe spinarea mediului de afaceri. O smecherie utilizata este intarzierea rambursarilor de TVA catre firme. La ora actuala mi-e greu sa calculez intarzierea medie care exista, dar este foarte mare, este probabil de peste 90 de zile intarzierea in rambursarile de TVA. Sumele restante care trebuiau platite catre firme din rambursarile de TVA se cifreaza la cel putin 5 miliarde lei. Adica Guvernul a mentinut deficitul folosind banii firmelor care ar fi trebuit sa intoarca la firme si care, bani aflati la dispozitia firmelor, au privat firmele de acesti bani pe care puteau sa ii foloseasca in rulaj sau puteau sa ii foloseasca in investitii. O alta metoda folosita de fostul Executiv este neplata lucrarilor contractate de Ministerul Transporturilor si Ministerul Dezvoltarii. Firmele asteapta cu lunile ca sa li se plateasca lucrarile efectuate, iar in perioada asta, in loc sa primeasca banii pentru lucrarile efectuate, probabil, ca sa isi mentina ritmul de lucru, trebuie sa se imprumute. De pilda, pentru PNDL, exista facturi neachitate in suma de alte 5 miliarde lei”, a explicat Ludovic Orban.

Referindu-se la aceasta propunere de colaborare, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Florin Jianu, a aratat ca s-au conturat deja cinci prioritati pe care le propune noului Guvern.

„Prima propunere este debirocratizarea. Trebuie sa simplificam viata romanilor, a antreprenorilor, a angajatilor de la stat, sa avem curajul sa ne propunem ca Romania sa ajunga in top 20 de firme ca usurinta in afaceri la nivel global. In al doilea rand, trebuie sa existe un mecanism de stabilire a salariului minim pe economie. In acest moment, nu exista o analiza la Ministerul Muncii pentru ceea ce inseamna stabilirea salariului minim pe economie. Noi am facut aceasta analiza, iar jumatate dintre firme si alte 30% spun ca sustin cresterea salariului minim, dar in egala masura trebuie stabilit un mecanism serios, predictibil, sa stim anii urmatori cum va arata salariul minim. A treia propunere a mediului de afaceri este reprefesionalizarea si aducerea in tara a specialistilor romani plecati in strainatate. A patra propunere este proiectul Tech Nation, un proiect de tara care va digitaliza Romania, va duce Romania intr-o alta etapa de dezvoltare, cu crearea de cat mai multe IMM-uri in sfera tehnologiei si educatia timpurie a elevilor, pentru tot ceea ce inseamna tehnologia informatiei. In sfarsit, a cincea propunere venita din partea CNIPMMR prevede infiintarea unui nou program, Romania Start-up Student, prin care sa fie sustinuti studentii sa devina intreprinzatori si sa aleaga din ce in ce mai rar sa plece din Romania. Aceste propuneri pot fi implementate din fonduri UE, nu necesita eforturi din bugetul de stat, iar unele tin doar de o schimbare de mentalitate”, a mai aratat Florin Jianu.

Revenind la intrevederea pe care cei doi oficiali guvernamentali au avut-o cu Mugur Isarescu, la sediul BNR, initial acestora li s-a prezentat raportul trimestrial asupra inflatiei, context in care guvernatorul bancii centrale a anuntat ca rata anuala a inflatiei s-a situat in limita superioara a intervalului de variatie asociat tintei la sfarsitul trimestrului al treilea.

„Rata anuala a inflatiei de baza si-a continuat parcursul ascendent, usor-usor observat de la inceputul anului 2019, sub amprenta unui climat inflationist. As spune ca relativ temperat, daca ma uit la pozitia ciclica a economiei. Vedem cum se termina anul... Nu sunt optimist, dar repet, in orice caz, apreciez ca economia nu este in abis, nici in prapastie, nici la fundul prapastiei, nici pe marginea prapastiei. Este intr-o situatie prociclica mai dificila, dar, cred eu, controlabila”, a subliniat Mugur Isarescu.

Un aspect pozitiv anuntat de guvernatorul BNR, in raportul prezentat, este dinamizarea investitiilor in domeniul constructiilor. Insa, exista si semnale de temperare in domeniul tehnologiilor.

Mugur Isarescu a admis ca trebuie luate masuri de ajustare, fara a brusca economia, insa nu a detaliat care ar fi acestea. „Este treaba Ministerului Finantelor. Situatia este albastra, dar controlabila. Bleu ciel, sa spunem”, a conchis guvernatorul BNR.

„Principalul rezultat al acestei discutii este decizia de comunicare permanenta, de coordonare a masurilor atat la nivel guvernamental, cat si in zona politicilor aplicate de Banca Nationala a Romaniei, pentru a crea acest pilon solid pentru dezvoltare”, a concluzionat, la randul sau, Ludovic Orban. Pentru informatii suplimentare, www.gov.ro