Proiectul, ce va fi asumat sau mult mai improbabil respins prin vot parlamentar la data de 7 mai a.c., stabileste prioritati pentru fiecare minister in parte, astfel incat, la capitolul 4 - Economie, comert si mediul de afaceri, se precizeaza printre altele ca strategia din domeniul energetic constituie o prioritate. Astfel, mai multe puncte abordeaza "urgentarea procesului de finalizare a proiectelor nationale de interes strategic in domeniul energiei, cum ar fi hidrocentrala Tarnita-Lapustesti, Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalnita, Iernut, Braila, Galati, Borzesti etc. "Modernizarea si dezvoltarea sectorului energetic, ca principal motor de crestere economica si competitivitate, presupune implementarea acelor mecanisme institutionale care sa asigure dezvoltarea unei piete a energiei in acord cu prerogativele europene in domeniu. Astfel, se impun urmatoarele: onorarea la timp si nediscretionar a obligatiilor legale ale statului, eliminarea ambiguitatilor legislative, liberalizarea treptata a pietelor energetice, armonizarea capacitatilor de productie a energiei cu cele ale retelelor de transport, inlaturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori in sectorul energetic, precum si promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, in vederea asigurarii unei benzi echilibrate de consum de energie. Si in domeniul dezvoltarii regionale sunt stabilite obiective ambitioase de accelerare a procesului de absorbtie a fondurilor europene in cadrul Programului Operational Regional, prin transferul responsabilitatilor de control si monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale la nivelul Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii de fonduri, stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de catre minister a cheltuielilor realizate de catre beneficiari, precum si reglementarea situatiei proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de catre beneficiari in termen de maxim un an. Se observa ca, spre deosebire de strategia cabinetelor anterioare, programul propus de echipa premierului desemnat vizeaza o descentralizare mai vizibila. Totusi, se urmareste si sporirea abilitatii institutionale a Inspectoratului de Stat in Constructii, prin "modificarea procesului de control al cererilor de rambursare depuse de catre beneficiarii de fonduri nerambursabile prin exercitarea controlului la sediul beneficiarilor, introducerea certificarii platilor pentru decontarea cererilor de rambursare de catre personalul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii si introducerea certificarii achizitiilor publice ca proces distinct in cadrul operatiunilor de monitorizare si control al proiectelor". Pentru a consulta noul program de guvernare, click aici!