Guvernul de la Bucuresti ia in calcul, in aceasta perioada, aplicarea unei serii suplimentare de masuri de austeritate (care vor avea efect inclusiv la nivelul companiilor din mediul privat). Astfel, surse din cadrul executivului sustin ca se va propune o noua grila de impozitare pentru proprietatile imobiliare, majorarea contributiei la fondul de asigurari de sanatate de la 10,7% la 14%, obligarea la plata unei taxe (calculate in functie de nivelul cifrei de afaceri) pentru distribuitorii de produse farmaceutice, impozitarea veniturilor din dobanzile bancare, a castigurilor obtinute pe piata de capital, precum si a bonurilor de masa, cresterea impozitelor pe terenuri, impozitarea terenurilor ocupate de constructiile rezidentiale etc. Probabil ca aceste masuri vor fi impuse cat mai rapid (in integralitate sau in parte), fara a se efectua studii de impact cu privire la eventuala crestere sau scadere a incasarilor la bugetul de stat sau la efectele acestora in economia reala, pe termen scurt si mediu. Astfel, chiar daca taxa pe valoarea adaugata (TVA) si cota unica de impozitare (de 16%) nu se modifica pentru moment, companiile din mediul privat, care deja si-au ajustat activitatea, vor contribui prin impozite complementare la "efortul de solidaritate" solicitat de seful statului si de membrii executivului. Se poate observa cu usurinta faptul ca aceste noi masuri nu contribuie la relansarea economica, intrucat autoritatile nu au prezentat deocamdata un plan coerent de redresare, care sa duca la dinamizarea fluxului investitional (si, implicit, la crearea de noi locuri de munca, in vederea stimularii pe baze sustenabile a consumului si, implicit, a productiei interne). La finalul ultimei vizite de evaluare in Romania, membrii delegatiei Fondului Monetar International au previzonat pentru 2010 o stagnare a economiei nationale, fara a exclude varianta unei noi contractii de pana la 0,5% a PIB. "Datele pentru primele luni din acest an au certificat ca estimarea initiala a FMI a fost mult prea optimista, derapajul major din trimestrul I a.c. fiind generat atat de conditiile meteo nefavorabile, cat si de involutia economica a partenerilor comerciali externi ai Romaniei", a subliniat seful misiunii FMI de evaluare a acordului cu Romania, Jeffrey Franks. Prima scadere a PIB de 0,1% (in termeni ajustati sezonieri, fata de precedentele trei luni) a fost consemnata in trimestrul al treilea din 2008 si, incepand din acel moment pana in prezent, acest indicator s-a contractat in fiecare trimestru, cu exceptia perioadei iulie-septembrie 2009, cand s-a inregistrat o sporire nesemnificativa, de 0,1%. In alta ordine de idei, raportul de convergenta dat publicitatii de Comisia Europeana arata ca "Romania nu indeplineste niciunul din criteriile pentru aderarea la zona euro, respectiv stabilitatea preturilor, pozitia bugetara a Guvernului, stabilitatea cursului de schimb si convergenta dobanzilor pe termen lung, intampinand totodata obstacole legislative". Expertii forului comunitar sustin ca "datoria statului va creste de la 30,5% din PIB in 2010 la 35,8% in 2011, in conditiile unui deficit bugetar estimat la 8% din PIB in acest an si 7,4% in 2011, daca se vor aplica masurile de reforma convenite cu partenerii externi ai Romaniei". Singurele note favorabile mentionate in raport se refera la faptul ca "economia Romaniei este integrata intr-o masura tot mai mare in cea a UE, schimburile comerciale si investitiile in relatiile cu alte state membre intensificandu-se vizibil. Integrarea sectorului financiar national in cel comunitar a fost facilitat de gradul ridicat al prezentei institutiilor financiare straine". Nivelul de incasare a veniturilor la bugetul de stat ramane, in continuare, deficitar, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) anuntand ca, in luna aprilie 2010, "veniturile colectate la buget s-au diminuat semnificativ, fiind influentate negativ de colectarile din impozitul pe profit, care au fost cu 13,09% sub nivelul prognozat (respectiv in cuantum de 2,32 miliarde de lei), precum si de accize, care au adus cu 5,81% mai putini bani fata de estimarea initiala". Totodata, in primele 4 luni a.c., ANAF a realizat venituri bugetare de 44,43 miliarde lei, cu 4% sub nivelul programat. Incasarile au fost sub program cu 1,35% la impozitul pe venit, cu 6,52% la profit si cu 3% la TVA. Printre premisele negative invocate de specialistii agentiei, se disting: restituirea de TVA si accize in valoare de 1,96 miliarde de lei, contributiile la fondurile de pensii administrate privat virate de catre CNPAS (prin diminuarea conturilor de venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat in suma 486,57 milioane de lei) si transferurile pentru sponsorizarea entitatilor non-profit (in valoare de 7,28 milioane de lei). Informatii suplimentare, la www.gov.ro