In sedinta Executivului din 6 iunie 2012, s-a luat decizia modificarii si completarii HG nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului “Prima casa”. Astfel, prin masurile adoptate de Guvern, a devenit posibila cresterea plafonului garanțiilor care pot fi emise in cadrul programului “Prima casa” pana la 200 milioane de euro. Sumele se aloca de catre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii SA, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice. La finalul sedintei, viceprim-ministrul Florin Georgescu a furnizat o serie de informatii cu privire la necesitatea suplimentarii fondului de garantare, aratand faptul ca "Prima casa are, in prezent, plafoane de garantare cam la 95% din bancile din sistem ce acorda credite cetatenilor care doresc sa acceseze acest program. Exista, insa, doua - trei care si-au consumat plafonul acordat si de aceea, la nivelul intregului program, s-a suplimentat suma de garantare cu echivalentul a 200 de milioane de euro. Avand in vedere faptul ca mecanismul de garantare presupune ca 50% din suma acordata drept imprumut este garantata de stat si 50% este finantata pe baza riscului luat de imprumutator, de creditor, de banca respectiva, practic, este vorba de disponibilitatea unui plafon de indatorare de 400 de milioane euro, adica dublu celui nominal, de 200 de milioane de euro. Aceasta asigura in continuare fluenta programului, buna lui desfasurare, pentru ca, din pacate, au existat unele opinii potrivit carora s-ar fi terminat banii pentru "Prima casa", ceea ce nu este deloc real. Daca s-au terminat la una sau alta dintre banci sumele disponibile pentru garantare, exista un plafon la nivelul Ministerului Finantelor Publice, denumit plafon de garantare, care este aprobat alaturi de plafonul de indatorare a statului, printr-o lege a Parlamentului. Iata ca pe baza acestui plafon disponibil, in limitele celui aprobat de puterea legislativa, s-a acordat aceasta suma de 200 de milioane de euro". Raspunzand unei intrebari legate de eventualitatea introducerii unei masuri prin care toate creditele existente in euro la "Prima casa" sa poata fi convertite in moneda nationala, vicepremierul a explicat ca "fiecare este liber sa mearga la banca si sa ceara credit in moneda in care doreste sa contracteze creditul. Bancile, la randul lor, pot oferi credit intr-o valuta sau in alta, inclusiv in moneda locala. In momentul in care am sustinut pozitia Bancii Nationale a Romaniei de a stimula contractarea de credite de catre persoane fizice in moneda in care au veniturile, m-am referit la acest aspect doar din punctul de vedere al mecanismelor de transmitere a politicii monetare, pentru ca reprezinta o masura de politica monetara, rata dobanzii, rata rezervelor minime obligatorii. Daca volumul creditelor este in lei, se va resimti in costul creditelor respective, mai repede in masura respectiva, decat daca acele credite sunt in euro sau in alta valuta. Este riscul bancilor si, prin normele prudentiale ale BNR, se acorda un risc mai mare celor care iau credite in alta moneda decat salariul lor, decat veniturile lor, deci acestia platesc o dobanda ceva mai mare, raportat la optiunea potrivit careia ar fi luat credite in moneda locala, in moneda in care au si salariile". In concluzie, in opinia lui Florin Georgescu, Prima casa "este un program care urmareste sa stimuleze cresterea economica, este un program care actioneaza anticiclic, potrivit pentru momentul in care economia era in declin (in anul 2009 si in continuare). S-a aplicat si programul Rabla, s-a aplicat si acest program Prima casa pentru a mai tempera, a mai modera declinul economic, asa incat programul este bun, astfel incat am majorat garantiile cu echivalentul a 200 de milioane de euro, pentru ca o mare parte din aceste credite viitoare, care au in spate garantia statului, va fi acordata in moneda nationala. Alte masuri de ordin administrativ, cum ar fi transferarea creditelor, transformarea lor dintr-o moneda in alta, Guvernul Romaniei nu are in vedere sa procedeze la asemenea decizii".