iSense Solutions: 74% dintre respondenti considera Facebook sursa de “fake news” |
Actualitatea interna Publicat de Stelian DINCA 31 Iul 2020 08:30 |
Romanii sunt constienti de existenta fenomenului fake news si privesc cu precautie atat informatiile din presa sau de pe retelele de socializare, cat si pe cele primite de la autoritati, arata un studiu recent, reprezentativ urban, realizat de catre iSense Solutions in luna iulie a anului 2020. Majoritatea covarsitoare a romanilor din mediul urban (98%) au auzit de termenul fake news, iar 75% considera ca stirile false din presa sau din social media constituie o problema foarte mare in societatea romaneasca.
Platforma de social media Facebook este principalul responsabil, in opinia consumatorilor din mediul urban, pentru distributia de “fake news” (74% considera ca pe Facebook se propaga multe stiri false), dar privesc cu circumspectie si alte surse de informare precum televiziunile (48%), sau presa scrisa (38%). Fata de anul 2016, Facebook a ramas la acelasi nivel de credibilitate in ceea ce priveste fake news, insa atat televiziunile, cat si presa scrisa au capatat mai multa credibilitate in ochii consumatorilor. Acum 4 ani, 59% dintre romanii din mediul urban considerau ca cele mai multe stiri false se dau la TV, iar 61% ca cele mai multe stiri false se gasesc in presa scrisa.
La polul opus, radioul si website-urile de stiri straine sunt considerate ca avand o proportie mai mica de fake news (ambele cu 24%).
Desi consumatorii considera ca Facebook contribuie in buna masura la distribuirea de fake news, populara platforma de socializare este a doua cea mai utilizata sursa de informare, dupa televiziuni. 64% dintre romanii din mediul urban folosesc Facebook ca sursa de informare (fata de 89% in 2016), in timp ce 77% se informeaza de la TV (fata de 90% in 2016), insa gradul de incredere in informatiile de pe Facebook este mult mai mic decat in televiziuni.
Pentru a contracara impactul raspandirii stirilor false din presa si de pe retelele de socializare, majoritatea romanilor din mediul urban (74%) afirma ca se informeaza din mai multe surse, chiar daca nu se potrivesc cu opinia lor despre un anumit subiect, iar aproape jumatate (45%) declara ca verifica daca o stire este falsa sau nu. Procentul este similar cu cel 2016, cand tot jumatate dintre romanii din mediul urban afirmau ca verifica daca o stire este falsa sau nu.
Fie ca verifica sau nu stirile pe care le citesc, romanii manifesta un grad scazut de incredere in stiri. In contextul epidemiei de coronavirus, acest lucru este vizibil si in atitudinea fata de informatiile comunicate de autoritatile publice. Astfel, 71% considera ca informatiile de la autoritati prezinta doar partial realitatea. De asemenea, 92% dintre romani cred in existenta virusului, insa doar 62% declara ca s-ar vaccina impotriva COVID-19 daca un vaccin ar fi disponibil in viitorul apropiat.
“La fel cum in sistemele anglo-saxone curtile cu juri dau de cele mai multe ori verdicte corecte in ciuda faptului ca sunt compuse din oameni fara pregatire juridica, simtul comun al populatiei discerne cu relativa usurinta intre o stire falsa si realitate. Consumatorii sunt mult mai inteligenti decat le acordam credit si aplica filtre multiple inainte de a digera o informatie. Pe de alta parte, democratizarea informatiei vine la pachet cu deprofesionalizarea, iar instantele de autoritate isi pierd din credibilitate, astfel ca povara verificarii cade in sarcina individului, individ care de multe ori nu este suficient echipat pentru a face fata fluxului urias de informatii. In aceste conditii, etica in comunicare este mai necesara ca niciodata, chiar si pentru simplul fapt ca oamenii vor sanctiona derapajele mult mai repede decat ne-am astepta”, declara Andrei Elvadeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.
Datele prezentate mai sus au fost culese in perioada 20-24 iulie 2020 si fac parte din studiul omnibus saptamanal, realizat de iSense Solutions pe un esantion de 500 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populatia 18-65 ani cu acces la internet, grad de eroare +/-4%.
|