Ministerul Culturii propune modificarea si completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, un proiect de OUG in acest sens afandu-se in dezbatere publica pana la 30 august 2021. Proiectul prevede, printre altele, la articolul 34, ca serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avize privind interventiile asupra imobilelor din zonele lor de protectie sau din zonele protejate fara consultarea Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, cu exceptia anumitor cazuri [prevazute la art. 26 alin. (5)], daca documentatia supusa avizarii este elaborata de un arhitect atestat de Ministerul Culturii in domeniul protejarii patrimoniului cultural imobil si respecta procedura privind avizarea interventiilor in zonele de protectie a monumentelor istorice si zonele protejate aprobata prin ordin al ministrului culturii.

 

 

Poate fi avizata si autorizata, conform legii, desfiintarea partiala a monumentelor istorice, in baza unui studiu istorico-stiintific de fundamentare privind evaluarea culturala a imobilului asupra caruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric si a relatiei acestuia cu contextul lui, continand restrictii si permisivitati de interventie si realizat de personal de specialitate atestat ca parte a unei documentatii avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.

Printre interventiile asupra monumentelor, actul normativ prevede: lucrari de conservare, construire, extindere, consolidare, desfiintare partiala, restructurare, amenajari peisagistice si de punere in valoare, care modifica substanta sau aspectul monumentelor istorice.

 

Articolul 34 din proiectul de act normativ este criticat dur in spatiul public, Ministerul Culturii fiind acuzat ca ar vrea sa scoata Comisiile Zonale si Nationale pentru Monumentele Istorice din circuitul de avizare a proiectelor imobiliare din zonele protejate, daca proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de institutie, in scopul de a favoriza anumite dezvoltari imobiliare. In prezent, pentru constructia unei cladiri intr-o zona protejata este, proiectul de investitie se dezbate in Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, unde proiectul este ajustat pana ajunge cat mai aproape de specificul zonei. La fel si in cazul demolarilor cladirilor vechi, care de multe ori au fost respinse de comisie. Dupa dezbaterea in Comisie, chiar daca aceasta este consultativa, Directia de Cultura emite avizul in baza caruia se da autorizatia de construire/ demolare sau planul urbanistic zonal.

 

In nota de fundamentare a proiectului de modificare si completare a Legii nr. 422/2001 se precizeaza ca modificarea si completarea Articolului 34 din lege, cu toate capitolele sale, a fost propusa sub aceasta forma in vederea simplificarii legislatiei primare si a debirocratizarii.

"In vederea simplificarii legislatiei primare, se are in vedere reglementarea la nivel tertiar a atributiilor Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si cele ale Comisiilor zonale ale monumentelor istorice. De asemenea, modificarea are in vedere eliminarea incompatibilitatilor intre membrii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si cei ai comisiilor zonale care nu pot solutiona contestatiile la propriile lor propuneri. In situatia in care toti membrii plenului sunt si membri ai sectiunilor, iar o parte sunt si membri ai Biroului CNMI si CZMI, respectivii membri, pe de-o parte devin foarte incarcati, pe de alta parte exista riscul unei monopolizari. Presedintii CZMI pot fi invitati la lucrarile CNMI cand se discuta subiecte din zona unde au atributii. Prin urmare, modificarea articolului 34 urmareste rezolvarea acestor situatii", se precizeaza in Nota de fundamentare a proiectului de OUG.

 

Totodata, este propusa modificarea componentei comisiilor zonale ale monumentelor istorice, in sensul ca, din cadrul acestora sa faca parte arhitecti sefi sau reprezentanti ai acestora din categoria specialistilor in domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru a permite deblocarea situatiilor in care comisiile nu pot functiona din cauza absentei arhitectilor sefi.

"Modificarea articolului 341, parte a demersului de debirocratizare, are in vedere stabilirea faptului ca avizele pentru interventii simple pot fi emise doar de catre Serviciile deconcentrate ale Ministerului culturii, excluzandu-se avizarea directa de catre Minister. In vederea clarificarii cadrului legal si a degrevarii activitatii in comisiile de specialitate, se introduc trei noi articole, art. 342 art. 343 si art. 344 si se prevede ca, in situatia in care nu este necesara analiza documentatiilor in vederea emiterii avizelor, serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avizele privind interventiile asupra imobilelor din zonele lor de protectie sau din zonele protejate fara consultarea Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, daca documentatia supusa avizarii este elaborata de un arhitect atestat de Ministerul Culturii in domeniul protejarii patrimoniului cultural imobil si respecta procedura privind avizarea interventiilor in zonele de protectie a monumentelor istorice si zonele protejate aprobata prin ordin al ministrului culturii.

De asemenea, pentru a evita situatiile in care Comisia Nationala a Monumentelor Istorice/ comisiile zonale ale monumentelor istorice solutioneaza contestatiile la deciziile luate fara consultarea acestora, contestatiile la avizele, acordurile, comunicarile privind interventii asupra imobilelor asupra carora a fost instituit un regim de protectie a patrimoniului cultural, atunci cand acestea nu au fost emise cu consultarea prealabila a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale ale monumentelor istorice se solutioneaza de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, in cazul monumentelor istorice de grupa A si de comisiile zonale ale monumentelor istorice, in celelalte situatii. Totodata, se are in vedere eliminarea unor potentiale incompatibilitati. In prezent contestatiile la propunerile CZMI/CNMI se solutioneaza in Biroul CNMI, format din membri care sunt numiti si CNMI (potrivit prevederilor Legii nr. 422/2001) si care pot face parte si din comisiile zonale ale monumentelor istorice", se explica in Nota de fundamentare.

 

"Scopul Ministerului Culturii este sa protejeze patrimoniul, dar si sa asigure cetatenilor un set de reguli coerente, fara piedici si termene aberante. Trebuie eliminata practica de «alergat dupa stampila», iar profesionistii trebuie sa constientizeze responsabilitatea atestarii pe care o obtin, care poate, in egala masura, fi retrasa in cazul nerespectarii procedurii legale. Modelul propus este preluat din legislatia franceza, unde stim ca nu se practica politica dezvoltatorilor imobiliari in detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau sa cred ca cei care folosesc termeni de tipul «mafia imobiliara» sunt de fapt aparatorii mafiei avizelor. Este usor sa aruncam cu astfel de termeni, dar propun sa ne rezumam strict la prevederile din acest text si vom observa ca sunt in interesul real al patrimoniului cultural din Romania si al romanilor. Subliniez ca Ministerul Culturii elibereaza doar avize. Certificatul de urbanism si autorizatia de construire se obtin de la autoritatile locale", a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

 

Interventiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se afla in zone protejate, vor primi aviz de la Directiile Judetene pentru Cultura in baza documentatiei elaborate de un arhitect atestat de Ministerul Culturii in domeniul protejarii patrimoniului cultural imobil si se elimina procedura de consultare a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Astfel se simplifica procedura si se scurteaza timpul de asteptare pentru beneficiari.

 

Reprezentantii Ministerului Culturii mai reitereaza faptul ca, in lipsa acestor modificari, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, ca in cazul in care un proprietar doreste repararea acoperisului unei cladiri care nu este monument istoric, dar se afla in zona de protectie a unui monument istoric, obligativitatea obtinerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecti, arheologi, restauratori, istorici. Prin urmare, cetatenii pot astepta si ani pentru a obtine un aviz ca sa faca o simpla reparatie a cladirii pe care o au in proprietate, cladire care nu este de patrimoniu.

"Procesul de debirocratizare si digitalizare are mai multe componente si prevede ca pentru cladirile care nu sunt monumente istorice, dar se gasesc in ansambluri si situri, proprietarii vor fi nevoiti sa solicite exercitarea dreptului de preemtiune de la Directiile Judetene pentru Cultura si nu de la Ministerul Culturii (de ex. Cladiri fara valoare culturala din centrele istorice ale oraselor Cluj-Napoca, Oradea etc.).

In vederea simplificarii legislatiei primare, mai ales ca urmeaza sa fie implementat Valul Renovarii din cadrul PNRR, reglementarea va fi la nivel tertiar a atributiilor Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si cele ale Comisiilor zonale ale monumentelor istorice. Se va oferi posibilitatea de a emite avizele si atestatele in baza unor documentatii depuse exclusiv in mediul digital, in sisteme informatizate, precum si daca documentatiile prezinta semnatura electronica calificata a elaboratorului/ emitentului", mai subliniaza institutia, intr-o comunicare oficiala.

 

Totodata, modificarea actului normativ sustine responsabilizarea profesionistilor din domeniul patrimoniului cultural imobil. Chiar si pana acum, legislatia privind protejarea monumentelor istorice impunea ca documentatia sa fie realizata de astfel de profesionisti. "Cred ca trebuie sa mergem spre interesul cetateanului si simplificarea procedurilor mai ales in cazul cladirilor care nu sunt monument istoric", a completat ministrul Culturii.