Consiliul Investitorilor Straini (FIC) a dat recent publicitatii „Cartea Alba 2019”, document in cadrul caruia se subliniaza, chiar in preambul, ca „in ultimii doi ani, economia romaneasca a inregistrat rate de crestere ridicate si venituri bune, dar in acelasi timp, a fost o perioada destul de dificila pentru comunitatea de afaceri. Marile companii, cum sunt membrii Consiliului Investitorilor Straini (FIC), au nevoie de o viziune pe termen lung, iar imaginea pentru viitor nu este tocmai clara. Asistam la o lipsa de incredere intre mediul de afaceri si autoritati”.

„Calitatea consultarilor nu a fost niciodata la un nivel prea ridicat, dar astazi este intr-un punct mort. Toate companiile si-au vazut planurile de afaceri date peste cap de o lista lunga de ordonante de urgenta, adoptate prin argumente economice fara prea multa sustinere: introducerea platilor defalcate de TVA, transferul contributiilor de la angajatori la angajati si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 114/2018 (OUG nr. 114/2018), care a lovit mai multe sectoare importante precum cel bancar, al energiei si al telecomunicatiilor. Legislatia a fost adoptata fara dialog, fara studii de impact si chiar fara a justifica nevoia de urgenta. De fiecare data, comunitatea de afaceri a emis avertismente severe ca legile vor fi in detrimentul economiei. Vocea noastra a fost ascultata doar cand efectele negative au inceput sa apara (...). O zona noua de ingrijorare vine din tensiunile in crestere de pe piata fortei de munca, unde competitivitatea scade din cauza lipsei de performanta a sistemului educational. In 2016 si 2017, comunitatea noastra a incercat sa isi imagineze de ce ar fi nevoie pentru ca Romania sa devina a 10-a mare economie din Uniunea Europeana (UE). In 2016, tara noastra ocupa locul al 17-lea. Ne-am gandit ca solutia sta in reforme structurale in infrastructura, capital uman si imbunatatirea eficientei. Putem observa cu satisfactie ca Romania urmeaza tendinta pe care am avut-o in vedere. In ultimii doi ani, PIB-ul tarii l-a depasit pe cel al Greciei si al Portugaliei. Daca se finalizeaza fenomenul Brexit, Romania va deveni a 14-a economie a UE. In opinia noastra, actualmente s-a atins, insa, limita progreselor ce se puteau obtine usor, prin politici fiscale de stimulare a consumului. In continuare, pentru a progresa, Romania trebuie sa faca toate reformele dificile pe care le-a tot intarziat, iar printre altele trebuie sa construiasca drumuri si sa imbunatateasca infrastructura de cai ferate si, mai ales, trebuie sa investeasca in infrastructura energetica, sa deschida spitale si scoli noi”, subliniaza membrii Consiliului Director al FIC.

In ceea ce priveste strict domeniul infrastructurii energetice, care constituie un sector economic de mare importanta pentru FIC, expertii consiliului considera ca „sectorul energetic din Romania se confrunta cu doua provocari majore determinate de politicile publice: lipsa unei viziuni adecvate pe termen lung si instabilitatea legislativa. Strategia Nationala Energetica a Romaniei 2018-2030 este un document destul de vag, care nu isi indeplineste scopul principal de a defini in mod clar prioritatile si de a oferi un cadru solid in care companiile sa isi poata realiza planurile de investitii. O situatie similara exista in cazul Planului National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC), unde observam o lipsa de transparenta metodologica inconsistenta cu Strategia Nationala. FIC considera ca autorii strategiilor ar trebui sa depuna eforturi pentru a imbunatati aceste doua documente, printr-un dialog substantial cu mediul de afaceri si pentru a le corela in viitor. Totusi, remarcam ca, potrivit PNIESC, necesitatea totala a investitiilor (publice si private) in sectorul energetic din Romania a fost estimata la 127 miliarde EUR pentru perioada 2021-2030. Presupunand un ritm constant al investitiilor si o rata normala de crestere a PIB-ului in respectiva perioada, se poate observa ca doar investitiile necesare in sectorul energetic, ca pondere din PIB, ar utiliza in totalitate investitiile publice din Romania. Este astfel evident ca investitiile private au un rol important in dezvoltarea sectorului energetic romanesc si ar trebui incurajate”. In documentul citat, se mai arata si ca investitiile private, mai ales din sectorul energetic, au fost descurajate de unele masuri de ordin legislativ. „In acest sens, OUG nr. 114/2018 a adus modificari fundamentale intregii structuri a pietei si functionarii acesteia si a introdus taxe noi, fara nicio consultare cu companiile afectate. In plus, OUG nr. 19/2019, care modifica acest act normativ, denatureaza si mai mult piata, prin introducerea unor exceptii. Eforturile intreprinse pentru liberalizarea si dereglementarea pietelor gazului si electricitatii au reprezentat un progres. Cu toate acestea, era necesara implementarea unor masuri de protectie sociala pentru consumatorii vulnerabili. Insa, recentele OUG-uri nu par sa abordeze aceasta situatie in mod eficient, avand in vedere ca nu fac suficient pentru a permite realizarea durabila a acestui obiectiv. Desi ordonanta initiala a fost modificata si unele dintre prevederile acesteia au fost atenuate in martie 2019, ca urmare a reactiilor negative din partea comunitatii de afaceri si a CE, aceasta a afectat totusi increderea investitorilor, iar versiunea finala nu a reusit sa ofere o solutie durabila pe termen lung”, avertizeaza expertii FIC. Pentru a descarca documentul in forma sa integrala, click aici!