Cresterea galopanta a preturilor de consum din ultima vreme este cauzata in foarte mare masura de interventia Guvernului prin impozite, subventii si reglementari, este concluzia studiului „Politicile eronate ne scumpesc viata”, realizat de trei universitari de la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea din Bucuresti si ASE Bucuresti, in cadrul Institutului European pentru Studii Economice.

Reamintim ca zilele trecute guvernantii au spus ca vor sa emita o Ordonanta de Urgenta pentru a infiinta politia preturilor. Potrivit proiectului aceasta va da amenzi uriase pentru concurenta neloiala, preturi „nejustificat de mari", reducerea productiei sau vanzarilor ori acumularea de marfuri.

„Oricat de grava ar fi situatia pe o piata, controlul preturilor de catre guvern o va agrava pe termen lung”, spun autorii raportului, Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Christian Nasulea, Lector Universitar Dr. Universitatea din Bucuresti si Diana Nasulea, Drd. ASE Bucuresti.

Studiul „Politicile eronate ne scumpesc viata” analizeaza Indicele total al Preturilor de Consum (IPC), care a crescut cu 17,45% in intervalul aprilie 2020 - aprilie 2022, de aproape doua ori mai mare decat media UE (10,29%), adica intr-o perioada asociata cu introducerea masurilor pentru prevenirea si combaterea efectelor COVID si post-COVID. La produse alimentare, cresterea a fost de 14,4%, iar la cele nealimentare de 22,41%, din care 6,33% doar in luna martie, anul acesta. Pentru servicii, IPC a avut o rata de crestere mult mai lenta (9,91%).

 

Atunci cand vorbim despre domeniile cu cele mai mari cresteri ale IPC din ultimele 12 luni, se constata evolutii dramatice la combustibili (pretul „la pompa” al motorinei a crescut cu 58,30%, iar cel al benzinei cu 41,37%), locuinte (pretul imobiliarelor, la nivel national, este cu 22,30% mai mare decat in urma cu un an) sau transporturi (+15,96%), asta in vreme ce imbracamintea si incaltamintea (3,75%), sanatatea (3,30%) si telecomunicatiile (1,63%) au inregistrat cresteri mult mai mici.

„O eroare clasica a autoritatilor este tentativa de a combate cresterea preturilor prin plafonare. Masurile de acest tip au avut dintotdeauna si peste tot aceleasi efecte: „disparitia” produselor de pe piata si/sau rationalizarea lor, aparitia pietei negre, a coruptiei, totul pe fondul reducerii si mai accentuate a ofertei bunurilor dorite de oameni. Oricat de grava ar fi situatia pe o piata, controlul preturilor de catre guvern o va agrava pe termen lung”, spune Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca.

Potrivit datelor folosite de cei trei universitari, venitul mediu brut al gospodariilor din Romania a fost de 6.055 lei/luna in trimestrul IV al anului trecut (2.395 lei/persoana). Din acest venit, romanii cheltuiesc 67,6% pentru consum, platesc taxe ce inseamna aproape o treime din venit (32,1%), iar 0,3% o reprezinta investitiile. TVA aplicabil cheltuielilor gospodariilor se adauga la taxarea deja mentionata si poate ajunge sa reprezinte inca 12,8% din veniturile totale ale unei gospodarii, ceea ce duce povara fiscala totala a gospodariei medii romanesti la 44,9%. Potrivit Institutului National de Statistica, cel mai mare procent din cheltuielile medii ale gospodariei, 32,3%, este reprezentat de alimente si bauturi nealcoolice. Urmeaza costurile locuintei, inclusiv incalzire, electricitate si apa curenta (16,3%).

Pe baza acestor informatii, arata autorii studiului, se poate anticipa faptul ca viitoarele majorari ale preturilor la alimente si cresterile deja vizibile ale preturilor energiei si combustibililor vor avea un efect negativ asupra bunastarii romanilor si asupra capacitatii acestora de a-si acoperi costul vietii.

„Rata ridicata a proprietatii asupra locuintelor ii va salva pe multi dintre romanii cu venituri foarte mici de saracia extrema, insa acestia se vor confrunta cu dificultati semnificative in a-si procura chiar si strictul necesar”, spune Diana Nasulea, Drd. ASE Bucuresti.

 

Domeniile cele mai grav afectate de cresterile de preturi, cu efect direct asupra buzunarelor romanilor, sunt locuintele, carburantii si energia, arata autorii studiului.

LOCUINTE. Chiar daca romanii sunt in topul european al proprietarilor de locuinte si populatia se reduce an de an (la 1 ianuarie 2022 eram mai putini cu 0,6% decat cu un an in urma), cererea generala de locuinte este mai mare decat oferta, cu impact asupra preturilor. Solutia cea mai la indemana, cresterea ofertei, se loveste de probleme generate de stat: Romania se afla pe locul 147 in lume, din 190, la usurinta de a obtine autorizatiile de constructie, potrivit „Ease of Doing Business” (2020), clasament realizat de Banca Mondiala. Mai precis, eliberarea unei autorizatii de constructie necesita 24 de proceduri, dureaza in medie 260 de zile, iar costul acestui demers reprezinta 2% din valoarea constructiei. O alta problema reflectata in acelasi clasament: Romania ocupa locul 157 la capitolul racordare la electricitate (9 proceduri, 174 de zile de asteptare, cost de 4 ori mai mare decat venitul mediu anual).

In acelasi timp, salariul mediu din constructii reprezinta 94% din salariul mediu pe economie, iar autoritatile au gasit o pseudo-solutie: scutirea angajatilor din acest sector de la plata contributiei de 3,5% din salariul brut la Pilonul II al sistemului de pensii, bazat pe capitalizare in conturi individuale. Altfel spus, au fost ajutati dezvoltatorii imobiliari sa reduca salariul brut platit angajatilor fara a le reduce acum salariul net, dar cu pretul reducerii pensiei viitoare a acestora.

CARBURANTI. Taxele si accizele aplicate productiei, distributiei si comercializarii carburantilor in Romania sunt responsabile pentru o parte insemnata a pretului platit de consumatorii finali. Acciza pentru benzina este de 2.458,10 lei/tona (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorina este de 2.052,89 lei/tona (1,73 lei/litru). In data de 25 aprilie 2022, un litru de benzina costa „la pompa”, in medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei. Fara TVA si fara accize, litrul de benzina ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorina 5,6 lei. Rezulta ca nu mai putin de 39% din sumele platite pentru benzina, respectiv 36% din cele pentru motorina merg catre bugetul de stat in contul TVA si al accizelor.

„Formula de calcul a accizelor pentru carburanti, corelata cu cursul valutar, a facut ca accizele sa creasca cu 3,6% in 2022 fata de 2021. Pretul carburantilor influenteaza preturile tuturor produselor de pe piata, deci se produce un efect de domino care duce la o crestere generalizata a tuturor preturilor, ceea ce influenteaza cursul de schimb utilizat la calcularea accizei. Avem astfel de-a face cu un cerc vicios care contribuie si mai mult la scumpirea produselor si serviciilor si la pierderea puterii de cumparare a romanilor”, sustine Radu Nechita, Conf. dr. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca.

ENERGIE. Situatia generala, marcata de pandemia de Covid-19, penuria de gaz, adancita de Gazprom in mod intentionat incepand din vara anului 2021, si invadarea Ucrainei de catre Rusia in luna februarie 2022, invocata de autoritatile din Romania, nu trebuie sa foloseasca drept pretext pentru a ascunde actiuni gresite ale guvernului. „Preturile energiei au crescut in Romania atat pentru ca au crescut in toata Europa, in general, cat si pentru ca Romania a adoptat politici eronate, precum legea plafonarii si compensarii”, afirma Radu Nechita.

Preturile gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici au inceput sa creasca in prima parte a anului trecut (+80% in perioada ianuarie-noiembrie 2021) si au cunoscut o crestere rapida pentru consumatorii industriali in a doua jumatate a anului trecut, adica inaintea majorarii de preturi pentru consumatorii casnici. Fara a reusi sa limiteze costurile cu energia prin transferarea unei parti din cost la bugetul de stat, legile pentru plafonarea si compensarea preturilor la energie au trecut prin mai multe forme, ceea ce a sporit incertitudinea, agravand astfel situatia. Ba, chiar, prin eliminarea din sistem a concurentei, care ii motiva pe vanzatori sa vanda la cel mai bun pret posibil, s-a ajuns la o crestere generala a preturilor.

„Alocarea in continuare a unor sume mari de bani de la bugetul de stat pentru a compensa costurile energiei va inrautati si mai mult lucrurile si ii va determina pe politicieni sa ia in considerare actiuni care, pe termen lung, vor fi si mai daunatoare economiei. Un exemplu este impozitare progresiva a veniturilor persoanelor”, spune Christian Nasulea, care atrage atentia si asupra altor erori: intarzierea investitiilor in dezvoltarea de noi capacitati de productie a energiei sau neaccesarea fondurilor UE disponibile, destinate in mod special acestui sector (Fondul de Modernizare al UE).

„Avand in vedere implicarea semnificativa a guvernului roman in sectorul energetic, atat prin politica fiscala ostila, cat si prin detinerea unor participatii importante in companiile din domeniul energiei, acesta este probabil sectorul prin intermediul caruia Statul Roman are cel mai mare impact asupra cresterii costului vietii”, adauga Christian Nasulea.

 

#1Simplificarea fiscalitatii. „Avand in vedere cele mai recente evolutii din Romania si intentia actualului guvern de a reintroduce un impozit progresiv pe venitul persoanelor fizice, recomandarea numarul unu pe partea de politici publice pe care trebuie sa o facem este aceea de a simplifica lucrurile. In practica, exista deja un numar mare de exceptii si deduceri pentru diferite categorii de lucratori si un numar tot mai mare de cote de impozitare diferite pentru veniturile realizate din alte surse decat salariile. Este deja destul de greu pentru unii concetatenii sa isi depuna declaratiile fiscale completate corect. Introducerea unei scheme progresive de impozitare a veniturilor ar complica si mai mult lucrurile si ar duce foarte probabil la o scadere a sumelor nete incasate prin impozitarea pe venit”, spun autorii studiului.

#2 Mentinerea facilitatilor fiscale pentru IMM. Impozitul pe veniturile IMM (3% impozit pe venituri pentru cele cu o cifra de afaceri de sub 1 milion EUR, sau 1% pentru microintreprinderile cu cel putin 1 angajat) si impozitul de 5% pe dividende ofera unul dintre cele mai atractive seturi de conditii fiscale pentru antreprenori din UE. Aceste facilitati trebuie sa fie cel putin mentinute, dar e preferabil sa fie imbunatatite pentru a face Romania mai atractiva pentru investitori.

#4 Reducerea accizei la carburanti si a taxelor pe energie ar avea un efect net pozitiv asupra economiei romanesti. „La anumite niveluri de reducere a impozitelor sau de eliminare a acestora, cresterea activitatii economice indusa de impozite mai mici, precum si alte mecanisme descrise de Curba Laffer, pot duce la o crestere a sumei totale colectate de stat prin intermediul taxelor”, mai spun autorii studiului citat.

#5 Reducerea poverii non-fiscale a legislatiei si a reglementarilor, care sa includa o reducere cantitativa a reglementarilor in general si imbunatatirea stabilitatii cadrului legislativ. „Deciziile nu trebuie luate peste noapte. Cetatenilor si companiilor trebui sa li se acorde timp suficient pentru a se pregati inainte de intrarea in vigoare a oricaror noi reguli. Ar fi o imbunatatire semnificativa fata de situatia curenta simpla respectare a articolului 4 din Codul Fiscal, potrivit careia eventualele modificari intra in vigoare la data de 1 ianuarie si raman neschimbate cel putin pe parcursul acelui an”, afirma cei trei universitari romani.