22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care romanii din orase prefera sa o aiba iarna in case, conform unui studiu realizat pentru habits by Republica de Unlock Research. In comparatie cu francezii, romanii din mediul urban au nevoie de doua grade in plus pentru a se simti confortabil in locuinte, in comparatie cu germanii de un grad si ceva, iar fata de austrieci sau elvetieni de aproximativ jumatate de grad in plus. In timp ce temperatura din locuintele britanicilor este, de obicei, in sezonul rece, de circa 18-19 grade Celsius, temperatura medie inregistrata la interior in Polonia este de 22 de grade Celsius.

Habits by Republica, platforma care deschide conversatia despre obiceiurile sanatoase pentru oameni si comunitate, s-a lansat astazi cu un studiu despre consumul casnic. Acesta vorbeste despre cat de eficiente din punct de vedere energetic sunt locuintele din Romania, cata apa consuma, in medie, locuitorii din mediul urban si cum apa fierbinte reprezinta un deziderat mai curand in Bucuresti decat in alte orase ale tarii.

In timpul cercetarii, 600 de locuitori din orase mici, medii si mari din Romania - un esantion reprezentativ la nivel national, potrivit Unlock Research, au fost intrebati daca masoara temperatura in locuinte. Cei 90% care au raspuns „da” au fost intrebati, mai departe, care este temperatura la care se simt confortabil, atat ei cat si celelalte persoane din gospodarie. 3% dintre dintre cei chestionati au raspuns sub 20 de grade, 11% - 20 de grade, 19% - 21 de grade, 27% - 22 de grade, 20% - 23 de grade, 10%- 24 de grade, iar 10% - 25 de grade si peste, media raspunsurilor fiind de 22 de grade Celsius.

Temperaturile din studiu sunt cele pe care respondentii le considera dezirabile, insa ele nu reflecta neaparat situatia reala din apartamentele romanilor, spune Adina Vlad, fondatoarea Unlock Research. „70% dintre respondenti declara ca au centrale termice, asadar pot avea control asupra temperaturii din locuinte. Insa 16% dintre ei, marea lor majoritate din Bucuresti, din urbanul mare, sunt racordati la sistemul comun de incalzire si sunt dependenti de temperatura din retea”, declara ea.

 

In ultima vreme, exista in Europa o preocupare din ce in ce mai mare in legatura cu impactul incalzirii locuintei, atat asupra mediului, cat si asupra finantelor personale. In Franta, de pilda, agentia care se ocupa de problemele de mediu si energie atrage atentia ca ridicarea cu un grad a temperaturii din locuinta poate creste cu 7% consumul de energie, in timp ce in Polonia un distribuitor de energie militeaza pentru mentinerea, din ratiuni de mediu, a unei temperaturi de 20 de grade la interior. Societatile sunt din ce in ce mai atente la risipa energetica si exista un proces de educare a oamenilor cu privire la acest aspect.

Insa, tot in tarile europene gasim recomandari si chiar reglementari legate de temperaturile minime din case. In Germania, de pilda, intre 1 octombrie si 30 aprilie, proprietarii sunt obligati sa le asigure chiriasilor o temperatura intre 20 si 22 de grade in timpul zilei si de cel putin 18 grade in timpul noptii. Daca temperatura scade in casa sub 18 grade vreme de 2 zile, proprietarul este obligat sa porneasca caldura, indiferent de anotimp. Daca scade brusc sub 16 grade, trebuie sa o porneasca imediat.

 

Un alt aspect important, atat din punct de vedere al bunastarii personale, cat si al impactului asupra mediului, il reprezinta consumul de apa. Persoanele intervievate in cadrul studiului comandat de habits by Republica au declarat ca utilizeaza in medie, in gospodarie, 10 metri cubi de apa intr-o luna, dintre care cea mai mare parte (44%) este folosita pentru dus sau baie, 32% pentru spalatul rufelor si 14% pentru spalatul vaselor. In ceea ce priveste apa calda, cercetarea nu contine date care sa ne spuna daca romanii din orase au acces la temperatura dorita imediat ce au atins robinetul sau daca trebuie sa o lase sa curga inainte, ceea ce ar influenta cantitatea totala utilizata.

Un alt studiu, realizat de aceasta data la nivel european, situa Romania intre statele cu un consum rezonabil de apa, mai scazut decat media, o situatie similara fiind inregistrata si in alte tari din centrul si estul Europei. Insa, pe de alta parte, Romania are cea mai redusa acoperire a retelei de apa si canalizare din UE.

89% dintre cei care au raspuns in cadrul cercetarii habits by Republica spun ca prefera, in sezonul rece, sa faca dus sau baie cu apa calda, iar 28% dintre acestia chiar cu apa fierbinte, in timp ce 11% aleg apa la temperatura corpului nici prea calda, nici prea rece. Potrivit autorilor studiului, preferinta pentru apa fierbinte este mai degraba inregistrata in urbanul mare din Muntenia, respectiv Bucuresti, in randul femeilor cu copii, in timp ce barbatii din Ardeal se multumesc, mai degraba, cu apa calda.

 

In lunile de iarna, costul mediu al utilitatilor, in care sunt incluse electricitatea si apa, ajunge, in mediul urban, la 630 de lei, din care pentru incalzire se duc 350 de lei, un procent semnificativ din bugetul unei familii de la oras.

Majoritatea romanilor din orase se declara nemultumiti de situatia incalzirii din locuintele lor si cauta solutii atat pentru diminuarea pierderilor de caldura, cat si pentru a-si scadea facturile. Pe de alta parte, doar 36% dintre locuinte detin un certificat de eficienta energetica - 42% din gospodarii nu detin certificat energetic, iar 23% dintre respondenti nu stiu daca detin un astfel de document.

87% dintre respondenti cred ca locuintele lor pierd caldura - pe la usile care dau in exterior, pe la ferestre, prin pereti, balcon, tavan sau podea, si isi propun sa imbunatateasca acest aspect.

91% vor sa ia masuri pentru a-si scadea costurile de incalzire - sa faca lucrari de izolare sau reabilitate (64%), sa renegocieze contractul cu furnizorii (34%), ori sa scada temperatura cu cateva grade. Iar 81% au de gand sa faca economii la cheltuielile cu utilitatile.

 

„87% din respondenti sunt constienti ca pierd caldura, ca locuinta nu este optimizata din punct de vedere energetic. La nivel de mentalitate exista o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele, pentru ca, optimizand resursele, banii care raman pot fi folositi mult mai intelept si viata lor poate fi mult mai solida, mult mai sanatoasa. E foarte important de inteles ca sustenabilitatea in Romania trebuie vazuta mai degraba ca un demers personal de intarire a sigurantei tale personale. Trebui sa ii spui omului ca, daca optimizezi casa, daca iti optimizezi cheltuielile, practic poti fi mult mai sanatos financiar. Sustenabilitatea este despre sanatatea ta. 87% dintre romani sunt foarte constienti ca exista loc de imbunatatire. 91% ar vrea sa faca ceva pentru a scadea cheltuielile cu incalzirea, 81% vor sa faca ceva pentru a scadea cheltuielile de intretinere a casei. Asta inseamna ca exista loc de crestere pe partea de educatie. E un loc enorm pentru educatie, exista motivatie intrinseca, este pentru avantajul tau personal”, este de parere Adina Vlad.

Dorinta oamenilor de a-si folosi mai bine resursele pentru a trai mai bine ar putea face, in timp, ca sustenabilitatea sa se transforme dintr-un cuvant folosit in rapoartele de CSR intr-o realitate care are legatura cu viata lor.