Numarul total de inspectii fiscale din perioada 2017 - 2019 a inregistrat o usoara crestere, de la 24.533 la 27.023 de inspectii, care nu se reflecta, insa, in volumul creantelor stabilite prin intreaga activitate de inspectie fiscala. Acestea au scazut la jumatate in perioada analizata, 2017-2019, de la 8,2 la 4,9 miliarde de lei, conform celei mai recente analize realizate de EY Romania, pe baza rapoartelor ANAF.

”Un numar mare de inspectii fiscale nu presupune in mod automat si colectarea de creante fiscale mai ridicate. Se dovedeste inca o data ca nu cantitatea, ci calitatea politicii de inspectie fiscala trebuie sa primeze. De aceea, salutam politica ANAF de a pune accentul pe analiza de risc, prin crearea unui departament specializat in acest sens, care este binevenita”, spune Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Asistenta fiscala si juridica pentru clusterul de Sud, EY CESA.

In ceea ce priveste primul semestru al anului 2020, rapoartele ANAF indica realizarea unui numar de 18.005 de inspectii fiscale. Astfel, daca ne raportam la perioada similara a anului 2019 (cu 20.614 de inspectii), in pofida starii de urgenta si de alerta declarate in anul 2020, se observa doar o scadere usoara, de 10%, a numarului de inspectii fiscale, trend care, de altfel, s-a pastrat pana la finalul anului 2020. „Acest lucru se poate explica prin faptul ca ciclicitatea activitatii de inspectie fiscala presupune inceperea unui numar de 70% din inspectii in primul trimestru al anului, planul de inspectie fiind aprobat la finele lui 2019 ”, explica Emanuel Bancila, Partener, Liderul practicii de litigii si controverse fiscale, Radu si Asociatii SPRL.

Daca impartim sumele stabilite suplimentar anual prin activitatea de inspectie la numarul total de inspectii fiscale desfasurate in respectivul an asupra persoanelor juridice, rezulta o eficacitate medie per fiecare inspectie fiscala in scadere accentuata, de la aproximativ 500.000 lei/per inspectie in 2017 la 330.000 lei/per inspectie in 2018 si la 260.000 lei/ per inspectie in 2019. Aceste cifre vin, de fapt, sa dovedeasca cresterea gradului de conformare prin diminuarea sub-declararii in ultimii ani.

A crescut conformarea si la declarare, si la plata. Specialistii EY au constatat, pe baza datelor analizate, ca indicatorul de conformare la declarare a ramas relativ constant de la 95,5% in 2017, la 94,7% in 2019. In primele sase luni ale anului 2020, acest procent a scazut la 92,5%, in mod explicabil, insa, datorita masurilor legislative adoptate (posibilitatea neplatii la termen a obligatiilor fiscale datorita neaplicarii in perioada martie - decembrie 2020 a dobanzilor si penalitatilor de intarziere).

Si in ceea ce priveste conformarea la plata, specialistii EY au constatat in perioada analizata o crestere de la 84% in 2016, la 86,6% in 2019. In primul semestru al anului 2020, se observa insa o scadere importanta a acestui indicator la 78,4%, justificata de facilitatile fiscale acordate companiilor.

Diferenta dintre procentul de conformare la declarare si cel de conformare la plata a atins un minim istoric de doar 8% in 2019. ”Este un semn ca inspectia fiscala a contribuit la reducerea semnificativa a sub-declararii si, implicit, la imbunatatirea semnificativa a conformarii voluntare - contribuabilul declara de buna voie si integral baza impozabila”, rezuma Emanuel Bancila.

Pentru prima jumatate a lui 2020, insa, diferenta dintre indicele de conformare si cel de plata este semnificativ mai mare, respectiv de 14,1%, reprezentand arieratele care vor trebui recuperate in 2021. In ceea ce priveste scaderea din 2020 a gradului de conformare la declarare (la 92,5%) si de conformare la plata (la 78,4%), conform strategiei ANAF pe urmatorii patru ani, se doreste revenirea pana la sfarsitul anului 2022 la indicatorii de conformare din 2019 (i.e. o diferenta de doar 8%).

Creste colectarea arieratelor. Un alt indicator important pentru activitatea de colectare il reprezinta arieratele. In acest caz, vorbim despre cresteri exponentiale ale arieratelor colectate, chiar de la an la an: plus 2 miliarde de lei in 2018, plus 4,8 miliarde de lei in 2019 si plus 7,7 miliarde de lei pe primele sase luni ale lui 2020. Singura exceptie se inregistreaza pentru anul 2017, cand colectarea arieratelor a scazut cu 0,6 miliarde de lei.

Specialistii EY explica acest trend pozitiv si mai ales cifra record din primul semestru al anului 2020 prin raportarea la contextul economic si legislativ existent in perioada de analiza: adoptarea in perioada 2015 - 2020 a trei amnistii fiscale, ultima, cea din 2020, fiind si cea mai eficace.

”In primul rand, aceasta ultima amnistie anuleaza in totalitate accesoriile, spre deosebire de cea din 2015 care le anula doar in parte, si nu exista o limita de suma - amnistia din 2019 era limitata la sume de sub 1 milion de lei. In plus, amnistia din 2020 a corectat neclaritatile legislative cu care contribuabilii s-au confruntat la celelalte doua amnistii, cu posibilitatea corectarii oricaror erori in procesul de acordare inaintea luarii unei decizii de respingere, ceea ce a adus la imbunatatirea semnificativa a procentului de facilitati fiscale acordate si, implicit, a sumelor colectate la bugetul de stat”, explica Emanuel Bancila, Liderul practicii de litigii si controverse fiscale, Radu si Asociatii SPRL.

Crescand colectarea arieratelor, sumele colectate prin executare silita au scazut in mod constant, de la 14,4 miliarde de lei in 2017, la 12,3 miliarde de lei in 2019, respectiv 4,1 miliarde de lei in semestrul intai 2020.

”Coroborand acesti indicatori cu suma creantelor stabilite in urma inspectiilor fiscale, rezulta ca acordarea de facilitati fiscale pentru plata arieratelor s-a dovedit un instrument mai eficace raportat la activitatea de inspectie fiscala si executare silita. Astfel de masuri ar trebui avute in vedere si pe viitor, cu imbunatatirea conditiilor de acordare (esalonare simplificata sau facilitati fiscale cu acordarea unei perioade mai lungi de plata a arieratelor constand in creante principale)”, a conchis Mihaela Mitroi.