In principiu, dupa cum se arata in cadrul unuia din sondajele privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (publicat periodic de Banca Nationala a Romaniei – BNR, cel mai recent spre finele lunii decembrie a.c.), in perioada aprilie-septembrie 2021, accesul la finantare nu a reprezentat o problema presanta decat pentru 15% din companiile nefinanciare. Unul dintre motivele pentru care accesul la finantare nu este perceput ca o provocare majora de catre firme este faptul ca institutiile de credit autohtone au mentinut nemodificate standardele de creditare in cazul imprumuturilor si liniilor de credit acordate companiilor nefinanciare. Aceasta evolutie a fost constatata atat la nivel agregat, cat si la nivelul IMM si al corporatiilor, indiferent de maturitate.

Potrivit acestui studiu de conjunctura, majoritatea managerilor companiilor chestionate afirma ca nu ar apela deloc la credite bancare, indiferent de costul acestora, deoarece intentioneaza sa isi reduca gradul de indatorare si, de altfel, nici nu ar avea nevoie de finantare. De fapt, managerii nu au incredere in capacitatea de rambursare a firmelor pe care le conduc si subliniaza, in context, ca principalii factori negativi sunt reprezentati de fiscalitatea impovaratoare si de impredictibilitatea economica. Astfel, 62% dintre managerii companiilor nu ar accesa un credit in lei, iar 66% refuza imprumuturile in euro. Acest aspect certifica in mare masura faptul ca majoritatea companiilor din Romania dispune de fonduri proprii pentru finantarea activitatii curente si/sau viitoare, fara sa fie necesara accesarea creditelor bancare.

In consecinta, conform noului studiu de conjunctura al BNR, in pofida pandemiei de Covid-19, „revenirea economica consemnata de la data ultimului sondaj este pusa in evidenta de evaluarile companiilor nefinanciare, care considera intr-o mai mica proportie ca situatia economica generala sau sectoriala s-a deteriorat”. Practic, merita a fi mentionat faptul ca aproape 12% dintre companii au inregistrat o imbunatatire a situatiei financiare in perioada aprilie-septembrie 2021, proportia fiind in crestere cu 4 puncte procentuale. In acelasi timp, colaborarea cu institutiile financiare continua sa se imbunatateasca, tot mai putine companii nefinanciare raportand degradarea relatiilor de afaceri cu astfel de entitati (13%, fata de 16% in martie 2021).

Totodata, se subliniaza, insa, ca perspectiva asupra situatiei economice si financiare in functie de sectorul de activitate este mai accentuat negativa in cazul firmelor din servicii si utilitati, respectiv comert, peste 25% dintre companii indicand o deteriorare neta a pozitiei financiare si economice a societatii. „Merita a fi mentionat faptul ca firmele din industrie si constructii manifesta cele mai optimiste asteptari legate de perspectivele de dezvoltare ale companiei, la polul opus situandu-se intreprinderile din sectorul servicii si utilitati. In alta ordine de idei, increderea companiilor nefinanciare in sistemul bancar autohton este preponderent moderata (58%). Cea mai scazuta incredere este inregistrata la nivelul IMM (21%), in timp ce corporatiile se situeaza la polul opus, acestea raportand in proportie de 36% o incredere ridicata sau foarte ridicata. In functie de sectorul de activitate, companiile din agricultura indica in cea mai mare proportie o incredere ridicata sau foarte ridicata (25%), in timp ce companiile din comert si constructii sunt cele mai reticente in ceea ce priveste sistemul bancar (24%). Din perspectiva institutiilor de credit, acestea apreciaza ca in trimestrul al treilea din 2021 cel mai riscant domeniu a fost cel energetic (54%), fiind urmat de industrie si imobiliare (29%), riscul de credit mentinandu-se relativ constant pentru sectoarele agricultura si comert”, se mai arata in studiul de conjunctura publicat de BNR.

In linii mari, conform noului studiu de conjunctura din decembrie 2021, „costurile de productie, cheltuielile cu personalul, disponibilitatea fortei de munca calificate, concurenta si lipsa cererii sunt cele mai presante probleme identificate de companii in aceasta runda a sondajului. Accesul la finantare si aspectele legate de procesul de insolventa afecteaza in cea mai mica masura firmele. Increderea companiilor nefinanciare in sistemul bancar autohton este preponderent moderata. Cea mai scazuta incredere in sectorul bancar o au IMM, in timp ce corporatiile se situeaza la polul opus. Ratele fixe de dobanda reprezinta tipul de rata a dobanzii pentru care au optat sau ar opta cele mai multe intreprinderi pentru finantarea de la banci sau institutii financiare nebancare, dar cele mai multe companii (70%) declara ca nu ar fi afectate de modificarea dobanzilor la lei, in timp ce aproape 5% dintre companii sunt deja afectate de nivelul ratelor dobanzii. Circa 24% dintre companii au expuneri la riscul valutar, insa nu utilizeaza nicio metoda de acoperire a acestuia. Mai putin de 1% dintre firme utilizeaza instrumente derivate de tipul contractelor forward, futures, optiuni sau swap si 10% in cazul companiilor importatoare si exportatoare”.

Alte detalii, cu caracter specific, reflectate in noul studiu de conjunctura al BNR sunt reprezentate de cele privind perceptia managerilor companiilor respondente despre evolutia cursului valutar dintre leu si euro, respectiv despre raspunsul referitor la combaterea riscului privind schimbarile climatice (aspect care ar presupune si efectuarea de investitii cu impact in cresterea eficientei energetice, diminuarea poluarii – amprentei de carbon pe care o presupune activitatea intreprinderii si altele). „Referitor la asteptarile cu privire la evolutia cursului de schimb al monedei nationale fata de euro, in urmatoarele 6 luni, majoritatea respondentilor din cadrul companiilor nefinanciare intervievate previzioneaza cresterea intr-o anumita masura a cursului de schimb. La capitolul privind reducerea riscului indus de schimbarile climatice, majoritatea companiilor autohtone (62%) declara ca nu au luat nicio masura in ceea ce priveste riscurile climatice, procentul reducandu-se la 34% in cazul corporatiilor, probabil pe fondul unei culturi organizationale mai dezvoltate si al unui grad de constientizare mai ridicat”, se mai precizeaza in cercetarea BNR.

Sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (ce apare de doua ori pe an) se efectueaza semestrial asupra unui esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, din care circa 85% sunt IMM, iar corporatiile se includ exhaustiv, in functie de domeniul de activitate. Cea mai recenta versiune a acestuia a fost publicata pentru luna iunie 2021. In acest sondaj, firmele din sectorul de constructii sunt relativ bine reprezentate, astfel incat perceptia managerilor acestora asupra diverselor aspecte economice, de piata, ale relatiei cu mediul bancar etc. poate fi luata in considerare ca fiind definitorie pentru ramura respectiva, la nivel national. Si aceasta pentru ca, din toate cele 11.000 de companii respondente, 2% activeaza in agricultura, 16% in industrie, 34% in servicii si utilitati, 9% in constructii si imobiliare, respectiv 38% in comert. Dupa regiunile de dezvoltare, esantionul celor 11.000 de companii se structureaza astfel: 8% in Nord-Est, 4% in Sud-Est, 8% in Sud-Muntenia, 4% in Sud-Vest, 8% in Vest, 12% in Nord-Vest, 9% in Centru, 6% in Ilfov, respectiv 39% in Bucuresti. In functie de marimea firmei, 2% sunt IMM atipice, 16% corporatii, 24% companii mijlocii, 24% companii mici si 34% microintreprinderi. Potrivit BNR, „sondajul privind accesul la finantare surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii; disponibilitatea si evolutia surselor de finantare; rata de succes in accesarea finantarii de la banci si IFN si in accesarea fondurilor europene, precum si relatia firmelor cu bancile si IFN. BNR mai anunta ca ambele sondaje din anul 2021 s-au realizat efectiv in lunile septembrie si octombrie, iar decalarea fata de calendarul obisnuit (lunile martie si septembrie) a avut loc pe fondul contextului epidemiologic generat de pandemia de Covid-19. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro, iar pentru a descarca raportul complet, click aici!