Comisia Europeana a prezentat documentul de lucru al serviciilor comisiei Raportul de tara din 2020 privind Romania, document in care defineste orientarile de politica economica pentru urmatoarele 12 luni.

- Lipsa unor eforturi sustinute de reforma, cresterea deficitului bugetar si a deficitului de cont curent pun in pericol sustenabilitatea cresterii economice a Romaniei. Lipsa unor eforturi sustinute de reforma, cresterea deficitului bugetar si a deficitului de cont curent pune in pericol sustenabilitatea cresterii economice a Romaniei

- Economia continua sa creasca, chiar daca intr-un ritm mai lent. PIB-ul real a continuat sa creasca puternic in 2019, ajungand la 4,1 %, pe fondul consumului privat si al actiunii favorizante a investitiilor. Se preconizeaza o usoara diminuare a cresterii, la 3,6 % in 2020 si, respectiv, la 3,3 % in 2021″.

- Cererea interna continua sa se mentina la un nivel ridicat pe fondul masurilor fiscale adoptate, ceea ce adanceste si mai mult deficitul de cont curent. pe fondul consumului privat ridicat, mult peste volumul exporturilor, se estimeaza ca deficitul de cont curent se va deteriora, ajungand la 5,1 % in 2019, urmand apoi sa creasca la 5,4 % in 2021.

- Situatia de pe piata fortei de munca a continuat sa fie tensionata si persista probleme semnificative la acest capitol. Rata foarte scazuta de participare la forta de munca si scaderea populatiei active ca urmare a schimbarilor demografice, inclusiv a emigrarii, au dus la o penurie de forta de munca si de lucratori calificati si la neconcordante intre cererea si oferta de locuri de munca si de competente.

- Deficitul public a continuat sa creasca, impulsionat de cheltuielile curente, depasind in 2019 pragul de 3 % din PIB prevazut in tratat. Se preconizeaza ca va creste in continuare, in special din cauza indexarii cu 40 % a pensiilor, prevazuta pentru septembrie 2020.

- Sectorul bancar a ramas solid, dar activitatea de intermediere financiara are o pondere scazuta.

- Investitiile insuficiente afecteaza potentialul economiei de a se apropia de nivelurile din UE. Calitatea si fiabilitatea retelelor rutiere si feroviare sunt slabe. Investitiile in infrastructuri durabile de transport, de energie si de mediu (pentru deseuri, ape reziduale si poluarea aerului) sunt insuficiente.

Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice tarii care i-au fost adresate in 2019.

- Protejarea stabilitatii financiare si a soliditatii sectorului bancar;

- Asigurarea viabilitatii pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon;

- Punerea in aplicare a Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice;

- Eforturile de consolidare a respectarii obligatiilor fiscale si a colectarii impozitelor;

- Imbunatatirea calitatii si a caracterului incluziv al educatiei;

- Sporirea gradului de acoperire si a calitatii serviciilor sociale;

- Imbunatatirea dialogului social; Elaborarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective;

- Directionarea investitiilor catre domeniilecheie de politica si consolidarea ierarhizarii in functie de prioritati a proiectelor de investitii publice si a pregatirii acestora;

- Asigurarea implementarii cadrului bugetar national;

- Asigurarea sustenabilitatii sistemului public de pensii;

- Imbunatatirea competentelor prin sporirea relevantei pe piata fortei de munca a educatiei si formarii profesionale si a invatamantului superior;

- Finalizarea reformei venitului minim de incluziune;

- Imbunatatirea previzibilitatii procesului decizional;

- Imbunatatirea guvernantei corporative a intreprinderilor de stat;

Deficitul de cont curent este mare si s-a adancit tot mai mult din 2014 pana in prezent. In 2018 deficitul de cont curent a ajuns la 4,4 % din PIB si se estimeaza ca in 2019 s-a deteriorat si mai mult, ajungand la 5,1 % din PIB.

Cresterea costului unitar al muncii ramane printre cele mai ridicate din UE, desi a inceput sa se modereze. In pofida cresterii semnificative a productivitatii, care intr-o anumita masura este efectul faptului ca nivelul initial al acesteia a fost foarte mic, din 2016 majorarile salariale au depasit cu mult cresterile productivitatii, ceea ce a condus la o crestere vizibil accelerata a costului unitar al muncii.

Salariile din sectorul public si salariile minime au crescut rapid, ceea ce risca sa afecteze competitivitatea. Salariile din sectorul public au continuat sa inregistreze in 2018 si 2019 o rata de crestere de doua cifre. Dovezile empirice arata ca sectorul public joaca un rol crucial in stabilirea salariilor in Romania, ceea ce poate antrena cresterea salariilor din sectorul privat si ar putea submina competitivitatea prin costuri. Majorarile anuale efectuate de guvern ale salariului minim prevazut de lege, care au inceput in 2015, au accentuat presiunile salariale si au accentuat efectul negativ potential asupra competitivitatii.

Imprevizibilitatea legislativa ramane preocupanta. OUG nr. 114/2018, adoptata fara o evaluare a impactului sau o consultare a partilor interesate, a introdus masuri de amploare, cu un impact negativ asupra sectorului financiar si a investitiilor. Ordonanta a fost modificata prin alte trei ordonante de urgenta in 2019 si 2020.

1. Romania continua sa se confrunte cu riscuri sub forma cresterii deficitului de cont curent si a unor pierderi considerabile la nivelul competitivitatii prin costuri. Deficitul de cont curent este in crestere din 2014, reflectand o politica bugetara expansionista, care stimuleaza cererea interna si cresterea importurilor

2. Masurile de politica au contribuit la cresterea deficitului de cont curent si a riscurilor la adresa competitivitatii prin costuri. Orientarea bugetara a ramas puternic expansionista, continuand sa stimuleze cheltuielile consumatorilor. Bugetul pe 2020 ar putea sa nu asigure o consolidare bugetara suficienta.

3. Dupa 2018 au scazut riscurile la adresa sectorului financiar, dar persista incertitudini cu privire la procesul legislativ. In ianuarie 2020, guvernul a modificat dispozitiile cele mai prejudiciabile ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 114/2018. Cu toate acestea, problema incertitudinii legislative, care are un impact negativ asupra mediului de afaceri, in special asupra sectorului financiar, pare sa persiste si trebuie monitorizata.

Problemele identificate in Recomandarile de tara sunt in mare aceleasi cu cele din anul 2019 si chiar din anii trecuti 2018, 2017 sau 2016. Masurile sustinute de CNIPMMR, avand in vedere Raportul de tara pentru 2020 si necesitatile pentru dezvoltarea sociala si economica a Romaniei, sunt impartite pe 4 domenii:

1. Cresterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de pana in 800 lei (in jur de 1.800.000 pensionari), rezultand o medie de 300 de lei/luna crestere, reprezentand un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

2. Cresterea cu 200 de lei/luna a pensiilor cu valoarea intre 801-1500 lei (in jur de 1.930.000 pensionari), reprezentand un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an;

3. Indexarea cu valorea inflatiei a pensiilor care depasesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);

4. Inghetarea valorii pensiilor care depasesc 5.000 lei ( in jur de 10.000 pensionari) ;

5. Adoptarea de masuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare;

6. Elaborarea unei strategii nationale pentru Diaspora;

1. Necesitatea sustenabilitatii si orientarii spre investitii a bugetului;

2. Aplicarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice in toate companiile de stat – in prezent de aproape 3 ani nu s-au realizat proceduri de selectie pentru persoanele cu functii de conducere in cadrul companiilor de stat, fiind numiti succesiv pentru perioade de cate 3 luni;

3. Masuri pentru o buna utilizare a fondurilor UEsi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, cresterea gradului de absorbtie;

- Operationalizarea Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri de la nivelul Guvernului, pentru realizarea unei consultari reale cu antreprenorii privind modificarile legislative si a politicilor publice care influenteaza mediul de afaceri:

Nemodificarea Codului Fiscal pentru o periaoda de 4 ani, in scopul asigurarii unei predictibilitati a strategiilor de afaceri;

- Cresterile salariale ale bugetarilor nu trebuie sa afecteze nivelul investitiilor si nu trebuie sa fie mai mari decat acestea;

- Digitalizarea administratiei publice, cu restructurarea posturilor din administratia publica locala si centrala care intretin nejustificat birocratia.