CNIPMMR nu sustine cresterea salariului minim brut pe tara, fara o fundamentare riguroasa pe criterii obiective, fara realizarea unui studiu de impact, fara aplicarea Testului IMM, fara consultarea tuturor confederatiilor patronale reprezentative, fara masuri de imbunatatire a reglementarilor privind relatiile de munca, fara simplificarea birocratiei, fara raportarea contributiilor sociale datorate la calitatea si cantitatea serviciilor/prestatiilor de asigurari primite.

In contextul economic actual, cand relansarea economica si recuperarea decalajelor in dezvoltare reprezinta obiectivul major al Romaniei, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic, cu luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:

CNIPMMR nu sustine stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim in functie de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe tara fiind unul singur pentru toti salariatii si toate sectoarele. Este de analizat si valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe luna, plata fiind facuta in functie de numarul de ore lucrate, cu imbunatatirea corespunzatoare a art. 164 din Codul muncii.

Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei, 2017, ca “majorarile salariului minim continua sa fie adoptate fara aplicarea unor criterii obiective. Majorarile ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucratorilor care sunt remunerati cu salariul minim si au condus la o concentrare puternica in partea inferioara a distributiei salariilor (Comisia Europeana, 2016a). De asemenea, se mentioneaza ca au fost inregistrate progrese “limitate in ceea ce priveste stabilirea salariului minim.”

Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei 2018 si in Comunicarea “Semestrul european 2018: evaluarea progreselor inregistrate in ceea ce priveste reformele structurale, prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum si rezultatele bilanturilor aprofundate efectuate in temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011”:

“Piata fortei de munca a devenit mai rigida odata cu cresterea economica puternica. Remunerarea salariatilor este scazuta fata de media UE, dar cresterea puternica a salariilor in anul 2017, sustinuta si de majorarea cu 16 % a salariului minim si de majorarile salariale din sectorul public, risca sa exercite presiuni asupra competitivitatii si inflatiei daca nu va fi insotita de masuri corespunzatoare de impulsionare a productivitatii”.

“Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor din 2017 care i-au fost adresate. (…) Nu au existat progrese in ceea ce priveste modul de stabilire a salariului minim”.

CNIPMMR sustine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective si pertinente, prin care sa fie stabilit salariu minim la nivel national, cu o structura tripartita, alcatuit din reprezentanti ai partenerilor sociali si ai guvernului, pe baza analizei productivitatii muncii si a performantelor de ansamblu ale economiei romanesti. Mecanismul trebuie sa implice strict partenerii sociali si mediul academic, potrivit modelulului britanic.

Potrivit dispozitiilor art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor cresterii salariului minim, a Testului IMM si consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii:

“Art. 91(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil initierii si dezvoltarii afacerilor, in procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra intreprinderilor mici si mijlocii, initiatorii vor respecta principiul „Ganditi mai intai la scara mica”, precum si principiul numarului constant.

(2) Principiul „Ganditi mai intai la scara mica” presupune ca initiatorii actelor normative sa evalueze efectele introducerii noii reglementari, mai intai si cu precadere, asupra activitatii intreprinderilor mici si mijlocii.

(3) Principiul numarului constant stabileste ca introducerea unor noi sarcini administrative - obligatii de raportare/ conformare - pentru intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa aiba loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4) Evaluarea sistematica a impactului proiectelor de acte normative prevazute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectueaza de catre initiatorul actului normativ, inainte de demararea procesului de avizare a acestuia, si consta in efectuarea unui sondaj cu privire la potentialele efecte generate in activitatea intreprinderilor mici si mijlocii de introducerea noilor reglementari. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie sa conduca la identificarea corectiilor care se impun in definitivarea proiectului de act normativ.

(5) Este obligatorie consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii privind continutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact si a Testului IMM, cu valorificarea in mod corespunzator a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificarii pozitiei lor, documente ce vor insoti proiectul de act normativ pana la adoptare”.

De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii analizeaza raportul privind aplicarea Testului IMM si emite un aviz consultativ cu privire la oportunitatea aprobarii proiectului de act normativ evaluat, care se trimite initiatorului, prin grija autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii. Postarea unui chestionar fara nici o informare publica a acestei postari, dovedita si prin lipsa totala a respondentilor nu inseamna realizarea Testului IMM.

In cursul anului 2016, a fost realizat de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS)“Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plata in Romania”, din analiza caruia a reiesit ca nu se sustine scenariul cresterii salariului minim, evidentiind numeroase efecte negative asupra microintreprinderilor, ratei de ocupare si somajului, veniturilor bugetare si economiei in ansambul ei. Pentru orice crestere a salariului minim trebuie realizat un studiu amplu privind efectele multiple.

In studiul realizat de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale se evidentiaza ca“Impactul salariului minim asupra productivitatii muncii este negativ, o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%. Se pare ca ȋn Romȃnia cresterea costurilor determinata de cresterea salariului minim nu este compensata prin cresterea productivitatii, ci dimpotriva, productivitatea scade”.“La nivel macroeconomic, principalul pericol este cresterea preturilor, deoarece singura alternativa a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer catre preturile bunurilor sau serviciilor comercializate”.Cresterea propusa a salariului minim la 2.080, la 2.350 pentru studii superioare si pentru cei cu 15 ani fiind mai mare de 10%, va determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3% si cresterea preturilorbunurilor sau serviciilor, cu efecte negative asupra tuturor salariatilor si intreprinderilor.

In contextul economic actual, cand relansarea economica si recuperarea decalajelor in dezvoltare reprezinta obiectivul major al Romaniei, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic si complex, vizand atat aspectele sociale, cat si latura cererii interne, oferta de bunuri si servicii, precum si impactul pe termen scurt mediu si lung asupra indicatorilor macroeconomici.

Evolutiile salariului mediu brut si a salariului minim brut pe economie trebuie puse in contextul evolutiei productivitatii muncii. In cazul necorelarii cresterilor salariale cu productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu si lung sunt majore, vizand:

- competitivitatea intreprinderilor (si in special a IMM-urilor);

- formarea si dezvoltarea capitalului romanesc;

- potentialul de crestere economica;

- diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice si

- atractivitatea Romaniei pentru investitii.

Depasirea unui nivel rezonabil si suportabil conduce la descurajarea ocuparii fortei de munca pe termen scurt si mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populatia activa: tinerii, persoanele in apropierea varstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc. De asemnea, salariul minim pe economie trebuie sa aiba in vedere toate regiunile si judetele, inclusiv zonele defavorizate din Romania.

In Programul de guvernare cu care s-au castigat alegerile era mentionat in mod explicit impozit zero pentru veniturile sub 2000 de lei, masura neimplementata pana in prezent. ACPR solicita reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, cu modificarea in mod corespunzator a Codului fiscal, masura care ar asigura cresterea venitului net al salariatilor respectivi.

In prezent, Codul muncii cuprinde foarte putine reglementari speciale pentru IMM-uri (fara respectarea principiului „Ganditi mai intai la scara mica”) si nu este adaptat cerintelor in continua schimbare si modernizare a pietei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare, simplificarea birocratiei, precum si de reglementare conventiilor civile pentru activitati sub 2 ore/zi.

- Continuarea simplificarii administrative si eliminarea barierelor birocratice;

- Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizaresi a conventiilor civile;

- Reforma sistemului de ajutoare sociale (promovarea de masuri active pentru persoanele inactive/someri si imbunatatirea reglementarilor privind stimulentele acordate angajatorilor care incadreaza someri, persoane vulnerabile si persoane care mai au 10 ani pana la pensionare);

- Raportarea contributiilor sociale datorate de angajator si salariatla calitatea si cantitatea serviciilor/prestatiilor de asigurari primite, reglementarea posibilitatii optiunii salariatilor intre sistemele publice de asigurari si participarea lor la asigurari private de sanatate si pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupationale) ceea ce ar crea competitie si ar imbunatati gestiunea finantarilor.