Dintre acesti actori economici, in masura in care este posibil avand in vedere contextul fara precedent, fondurile de investitii sunt printre cei care pot anticipa cel mai bine evolutiile pietei. Flexibilitatea caracteristica si orientarea spre identificarea de solutii le califica drept entitati capabile sa gestioneze mult mai usor componenta de risc aferenta acestei perioade in comparatie cu alti investitori. De asemenea, domeniile in care fondurile aleg sa investeasca pot da o indicatie cu privire la zonele cele mai predilecte sa prezinte oportunitati generate de criza.

O parte semnificativa a fondurilor au preferat sa suspende investitiile noi si sa isi concentreze eforturile pe stabilizarea, sustinerea si managementul companiilor din portofoliu astfel incat acestea sa depaseasca perioada critica declansata de pandemie. Metodele prin care fondurile de investiti au venit in sprijinul societatilor pe care le detin sunt multiple, fie prin injectii aditionale de capital, fie printr-o implicare mai mare in procesul decizional, in functie bineinteles si de masura in care prevederile contractelor de investitie au permis aceste lucruri.

In aceasta perioada unele fonduri au ajustat dinamica relatiilor cu companiile din portofoliu, implementand o mai stricta monitorizare a activitatii acestora prin solicitarea de rapoarte periodice iar, in cazurile in care au considerat necesar, au participat mult mai activ in deciziile cu impact financiar mare sau in deciziile strategice, ce priveau fie reducerea personalului, fie reorientarea activitatii societatii spre nise mai profitabile.

Aceasta implicare a fost cel mai puternic resimtita la nivelul societatilor de tip start-up, unde puterea financiara si experienta manageriala de care dispun fondurile de investitii au fost in anumite cazuri cheie pentru salvgardarea afacerilor.

Tot in acest context, anticipam ca, pe fondul incertitudinii generate de criza, unele fonduri vor incerca o renegociere a conditiilor de colaborare cu societatile din portofoliu. Pe de alta parte, si companiile pot profita de pe urma experientei dobandite de fondurile de investitii, mai ales a celor care au depasit cu bine criza financiara precedenta. Nu in ultimul rand, pe masura ce toti actorii se vor obisnui cu noua situatie de fapt si se vor adapta la noua realitate economico-sociala, este de asteptat ca lucrurile sa intre pe un fagas normal si sa se consolideze noi moduri de colaborare intre fonduri si companiile din portofoliu.

Chiar daca pe fondul crizei declansate de pandemie s-au produs anumite schimbari in comportamentul investitorilor, la nivel general observam ca nu a scazut interesul pentru investitii. Desi deciziile de investitie sunt in acest moment in mod clar caracterizate de mai multa prudenta, fondurile prospecteaza in continuare piata si incearca sa identifice noi oportunitati. Cele care vor decide sa isi continue parcursul investitional o vor face cu mai mare atentie la modul in care companiile target au reusit sa depaseasca aceasta perioada – astfel, modul in care ele s-au comportat in aceste luni va fi atent analizat de un potential investitor iar deciziile luate in cadrul societatii vor trebui sa fie puternic argumentate din punct de vedere financiar si strategic.

In aceasta perioada am observat o activitate crescuta a fondurilor locale de investitii, care devin din ce in ce mai vizibile si care sustin treptat crearea unei culturi a antreprenoriatului in Romania. Cu toate ca nu dispun de aceeasi putere financiara precum fondurile internationale, fondurile locale au la acest moment un rol semnificativ in ridicarea unei industrii ce se arata foarte promitatoare pentru relansarea economiei romanesti, si anume zona tech. Cu investitii de dimensiune relativ mica dar bine tintite in start-upuri tech, care sunt mai flexible si mai capabile de ajustare si revenire in conditii dificile, fondurile locale au accelerat procesul de dezvoltare a tinerilor antreprenori romani. Inca la inceput de drum si inca in proces de consolidare a increderii investitorilor locali in afacerile romanesti, putem spune chiar ca fondurile locale de investitii se dezvolta impreuna cu start-upurile pe care le sustin.

Unele fonduri au intampinat dificultati fie in negocierea si semnarea tranzactiilor, fie in faza de finalizare a acestora, in cazul tranzactiilor structurate in doua etape, cu semnare si finalizare. Spre exemplu, au fost intampinate probleme in desfasurarea proceselor de due diligence atunci cand nu se putea organiza o baza de date virtuala, ori atunci cand procesul de due diligence presupunea si o analiza operationala. De asemenea, ca parte din tranzactie, a fost problematica si relocarea unor unitati de productie in Romania avand in vedere restrictiile de circulatie impuse la granitele dintre state. Unele fonduri de investitii au cerut reevaluari ale companiilor in care doresc sa investeasca sau au inceput renegocierea mecanismelor de pret, profitand de contextul generat de pandemie. Plata in transe a pretului ori pe baza unor mecanisme de earn-out sunt alegeri care au urcat in preferintele investitorilor.

In Romania, in medie, un fond de investitii ia in considerare exitul dupa o perioada de aproximativ 5 ani. Acesta are loc de regula printr-un proces de vanzare competitiv si implica deseori si activarea unor drepturi de drag-along sau tag-along. Cu toate acestea, avand in vedere ca la nivel global a fost inregistrata o scadere cu 70% a exiturilor preconizate fata de aceeasi perioada a anului trecut, ne putem astepta ca si in Romania exiturile sa fie amanate pana la stabilizarea economica. Pe de alta parte, fondurile pot castiga din aceasta amanare mai mult timp pentru pregatirea sau, dupa caz, modificarea strategiei de exit astfel incat sa isi maximizeze valoarea investitiei.