Uniunii Europene (UE) privind reforma impozitarii companiilor, publicata recent de Comisia Europeana (CE), este prezentata ca fiind una „noua si ambitioasa”, „adaptata exigentelor viitorului” si care are drept scop crearea unui mediu de afaceri echitabil si stabil pentru a stimula cresterea sustenabila a economiei europene. La o analiza mai atenta, insa, se observa faptul ca noul plan reprezinta o declaratie de sustinere a reformei fiscale internationale propuse de OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development) care, recent, a primit si sustinerea SUA, principalul opozant in anii trecuti, si de renuntare la o parte importanta a agendei europene promovate in ultimele doua decenii, respectiv consolidarea fiscala la nivel european.

Conform comunicarii, CE va prezenta, pana in 2023, un nou cadru pentru impozitarea intreprinderilor in UE, cu scopul de a reduce sarcinile administrative, de a elimina barierele fiscale si de a le crea un mediu mai favorabil in cadrul pietei unice. Pe de alta parte, cadrul de reglementare propus, intitulat „Business in Europe: Framework for IncomeTaxation” (BEFIT), „va inlocui actuala propunere privind o baza fiscala consolidata comuna a societatilor (CCCTB – Common Consolidated Corporate Tax Base), care va fi retrasa”.

 

Considerata pana de curand cea mai ambitioasa reforma fiscala propusa de UE in domeniul impozitarii profiturilor si un pas important catre o uniune fiscala, baza fiscala consolidata comuna a companiilor a intampinat, pe parcursul celor doua decenii de la prima initiativa pe tema, numeroase bariere, drept pentru care a imbracat mai multe forme si, in final, a ajuns sa fie complet abandonata, avand in vedere comunicarea recenta a comisiei.

Prima initiativa a CE pentru stabilirea unei baze fiscale comune dateaza din 2001, fiind lansata in contextul strategiei Lisabona, construita in jurul conceptului de competitivitate. Propunerea a fost amanata de mai multe ori din cauza lipsei de consens din partea statelor membre, dar in 2016 a fost relansata pe doua directii – (1) baza fiscala comuna (CCTB), constand in adoptarea unei legislatii unitare la nivel european pentru calcularea impozitului pe profit, si (2) baza fiscala consolidata comuna (CCCTB), de completare a CCTB cu norme de consolidare si reguli de repartizare a bazei de impozitare a profiturilor intre statele membre. In martie 2018, cele doua proiecte au fost adoptate de parlamentul european, dar procesul de legiferare s-a blocat in acel punct.

Initiatorii proiectelor privind baza comuna si consolidata de impozitare a companiilor au pornit de la ideea ca regulile unice vor aduce mai multa claritate si predictibilitate in calcularea impozitelor pe profit pentru companiile care activeaza in statele membre, vor simplifica procedurile de raportare si vor spori veniturile bugetelor nationale. In plus, uniformizarea legislatiilor nationale din UE ar fi inlaturat o parte din costurile administrative, considerate piedici in calea investitiilor. Totodata, companiile nu ar mai fi fost obligate sa intocmeasca dosarul preturilor de transfer pentru tranzactiile realizate cu firmele din UE ale grupului, ceea ce ar fi dus la o diminuare a poverii administrative fiscale.

Oponentii acestui sistem au contestat adoptarea noii baze comune, invocand principiul subsidiaritatii (neinterventia uniunii pe o tema care poate fi reglementata eficient de statele membre), dar si estimari privind pierderi de venituri bugetare pentru unele state. Totodata, acestia au sustinut ca UE nu ar trebui sa aiba reglementari diferite de cele internationale ale OECD, respectiv fata de proiectul de combatere a erodarii bazei impozabile si a transferului profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS), avand in vedere ca anumite actiuni din acest plan au fost, deja, preluate in directive UE, cum ar fi directiva impotriva evitarii taxelor (anti tax avoidance directive - ATAD).

 

Prin noul cadru de reglementare propus, BEFIT, CE schimba din nou abordarea si decide sa mearga mai departe numai cu partea de uniformizarea a legislatiei (CCTB). In plus, CE reconfirma sustinerea reformei fiscale propuse de OECD care vizeaza, pe de o parte, taxarea economiei digitale (Pilonul I) si, pe de alta parte, impunerea unui impozit minim pe profit la nivel global (Pilonul II).

Dintre masurile specifice mentionate in noua initiativa, doar cateva sunt preluate din planul anterior, acelea pe care probabil s-a ajuns deja la un consens in discutiile dintre statele membre. Printre acestea se numara asigurarea transparentei publice, prin propunerea ca anumite intreprinderi mari, care isi desfasoara activitatea in UE, sa publice cotele lor efective de impozitare (aceasta transparenta este asigurata prin intermediul directivelor privind cooperarea administrativa – DAC). De asemenea, utilizarea abuziva a societatilor de tip „cutie postala” va fi abordata prin noi masuri impotriva evitarii obligatiilor fiscale, ca o consecinta a masurilor anti BEPS. In plus, noua agenda cuprinde initiative referitoare la tratamentul intern al pierderilor (pentru a permite recuperarea pierderilor din profiturile impozabile obtinute cel putin in exercitiul financiar precedent), dar si reguli privind deductibilitatea capitalului (cu scopul de a favoriza finantarea activitatilor prin capitaluri proprii, mai degraba decat prin imprumuturi).

In concluzie, agenda Comisiei Europene privind impozitarea companiilor a fost, practic, redusa la un plan mai putin ambitios, care sa se plieze mai degraba pe propunerea OECD decat pe promisiunile anterioare. In aceste conditii, ramane pe masa discutiilor elaborarea unei legislatii comune privind taxarea companiilor la nivel european, care sa presupuna o baza comuna de calcul pentru impozitul pe profit si, implicit, o simplificare a procesului de conformare. Cu toate acestea, renuntarea la consolidare face ca depunerea unei singure declaratii pentru impozitul pe profit de catre o companie cu activitati in mai multe state membre sa ramana la nivel de deziderat.

Nu in ultimul rand, chiar si noua agenda fiscala a UE ramane incerta, avand in vedere, pe de o parte, ca la nivelul OECD nu s-a intrunit consensul necesar pe detaliile reformei fiscale propuse, desi sansele au crescut semnificativ dupa deblocarea anuntata de SUA in primavara acestui an, si, pe de alta parte, ca procesul de legiferare in UE ramane greoi atat timp cat se pastreaza votul in unanimitate pe initiativele legate de fiscalitate.