Contribuabilii romani se confrunta la final de an, in mod traditional, cu mesaje contradictorii din partea autoritatilor, cu modificari fiscale adoptate in regim de urgenta, fara studii de impact si fara o consultare prealabila a mediului de afaceri. Toate aceste actiuni sunt justificate de factorii de decizie prin necesitatea echilibrarii bugetului de stat pentru anul urmator. 2021 nu face exceptie - Ministerul Finantelor a publicat un proiect de ordonanta de urgenta care prevede o serie de masuri fiscal-bugetare, dintre care se remarca restrangerea bazei de aplicare a regimului fiscal specific microintreprinderilor si majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru cumpararea de locuinte, dar cu aplicabilitate restransa. La o zi distanta, a publicat un nou proiect, aproape identic, din care lipseste prevederea referitoare la reducerea plafonului pentru microintreprinderi. Care dintre cele doua va ajunge pe masa Guvernului?

In linii mari, proiectele de ordonanta prevad amanarea aplicarii unor acte normative cu impact bugetar, fie ca este vorba de cheltuieli de personal, care ingheata la nivelul din 2021, sau de acordarea facilitatilor pentru educatia timpurie sau pentru a realiza economii la bugetul de stat, estimate la aproape 88 de miliarde de lei, in ambele variante ale proiectului. Pe de alta parte, documentele contin o serie de facilitati, dar si masuri administrative pentru cresterea veniturilor la bugetul de stat.

Pe parte de impozite directe, masura cu cel mai mare impact estimat ar fi cea referitoare la reducerea plafonului pentru impozitare ca microintreprindere de la un milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, societatile care ies din sfera de aplicare a regimului fiscal specific, cu aplicarea unei taxe de 1% - 3% pe cifra de afaceri, devin platitoare de impozit pe profit de 16%. Impactul bugetar al acestei masuri nu este clar delimitat in nota de fundamentare a proiectului initial, dar pentru contribuabili va depinde, cu siguranta, de specificul fiecarei afaceri. Mediul de afaceri a reactionat rapid la aceasta propunere, in special din cauza timpului foarte scurt in care cei vizati ar fi fost obligati sa faca trecerea de la o forma de impozitare la alta (de la 1 ianuarie 2022). Probabil ca acesta este motivul pentru care a fost eliminata din cel de-al doilea proiect.

Modificarea regimului privind impozitarea microintreprinderilor este, de altfel, o masura asumata de autoritati prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), cu scopul declarat de a asigura un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, simplu si transparent. Pe de alta parte, largirea bazei de aplicare a impozitului pe profit este necesara si in perspectiva implementarii in Romania a acordului obtinut de OCDE cu privire la aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%.

Pe de alta parte, insa, impozitul pe profit implica un efort mult mai mare de administrare atat pentru autoritati, cat si pentru contribuabili. Daca motivul modificarii este legat de majorarea incasarilor la bugetul de stat, pentru a se elimina efortul suplimentar necesar, o alternativa ar fi mentinerea impozitului pe cifra de afaceri, cu aplicarea unei cote mai mari pentru companiile care depasesc un anumit plafon. Astfel, se descurajeaza utilizarea artificiilor pentru reducerea bazei de aplicare a impozitului pe profit. Totodata, se reduce povara administrativa si scad efortul de conformare si cel al ANAF in administrare si control (vs. impozitul pe profit)

 

In zona de TVA, principalele masuri, cuprinse in proiectele mentionate, vizeaza aplicarea cotei reduse de 5% pentru vanzarea de locuinte si pentru furnizarea energiei termice. In cazul locuintelor, practic, autoritatile opteaza pentru o varianta de compromis, dat fiind ca, de la 1 ianuarie 2022, ar trebui sa intre in vigoare Legea 296/2020 care prevede majorarea plafonului pentru aplicarea TVA de 5% de la 450.000 de lei la 700.000 de lei (echivalentul a 140.000 de euro) exclusiv TVA, pentru locuintele noi (care indeplinesc anumite criterii). Aplicarea legii a fost amanata deja cu un an din cauza constrangerilor bugetare existente in contextul pandemiei iar acum guvernantii propune limitarea la o singura locuinta cumparata in acest regim fiscal de o persoana fizica, pentru ca reglementarea sa isi mentina caracterul social, conform reglementarilor europene si nationale.

Si in cazul livrarilor de energie termica exista deja legea care prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, insa aceasta va fi amendata, astfel incat sa se aplice de la 1 ianuarie 2022, cu doua saptamani mai devreme decat se prevedea initial, si sa se extinda sfera de aplicare de la populatie si asupra altor categorii de consumatori afectati de majorarile de preturi din piata energiei. In acelasi timp, avand in vedere impactul bugetar al acestei masuri, proiectul prevede limitarea aplicarii la sezonul rece, in perioada cuprinsa intre data de 1 noiembrie a anului curent si data de 31 martie a anului urmator.

Pentru cresterea incasarilor la bugetele asigurarilor sociale, autoritatile au in vedere, pe de o parte, aplicare contributiei de sanatate pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei si, pe de alta parte, reintroducerea pedepsei cu inchisoarea, de la unu la cinci ani, pentru retinerea si neplata la buget a impozitelor si/sau a contributiilor sociale cu retinere la sursa. In plus, de aceasta prevedere sunt vizati si contribuabilii care nu incaseaza sau nu retin impozitele respective. Autoritatile justifica aceasta masura prin necesitatea imbunatatirii colectarii acestor taxe la bugetul de stat si descurajarea unor astfel de situatii. Ramane de vazut, insa, cat de eficienta va fi aceasta abordare, dat fiind ca au mai existat prevederi similare, dar au fost eliminate pentru ca nu au avut efectul scontat si, in anumite cazuri, au permis comportamente discutabile din partea inspectorilor. Ca efect, este posibil sa determine cresterea colectarii in cazul acestor impozite, dar cu impact negativ pe recuperarea altor taxe care au o contributie mai mare la buget. Nu exista dubii cu privire la necesitatea reducerii evaziunii fiscale, dar sunt alte zone in care ar trebui sa se actioneze - tranzactii fictive sau activitati economice nedeclarate tocmai cu scopul de a nu plati taxe. In cazul in care autoritatile isi concentreaza o parte din forta de recuperare a taxelor in zone cu potential mai mic de neplata, nu mai raman resurse suficiente pentru lupta cu marea evaziune.

In zona de administrare fiscala, domeniu in care autoritatile si-au asumat cele mai importante masuri in vederea cresterii veniturilor la bugetul de stat, ca noutate apare propunerea de infiintare a sistemului national privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport, pentru a completa pilonii de baza ai digitalizarii administratiei fiscale, respectiv conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, implementarea facturii electronice si implementarea sistemului de raportare SAF-T. Prin intermediul noului sistem, contribuabilii vor declara anticipat deplasarea bunurilor detinute dintr-o locatie in alta si, prin interconectare cu celelalte sisteme (e-Factura si Trafic control), va ajuta la prevenirea si combaterea evaziunii fiscale din domeniu si va contribui la cresterea gradului de colectare a TVA. In plus, sistemul e-Factura se va aplica si in cazul livrarilor de produse cu risc fiscal ridicat.

Acestea sunt, in linii mari, masurile fiscale propuse pana acum de autoritati pentru perioada urmatoare, insa, avand in vedere experienta ultimilor ani, dar si a ultimelor zile, inca nu putem spune ca nu mai pot aparea schimbari de ultim moment. Cel putin pana la definitivarea bugetului pe 2022.