Agenda Constructiilor
Sambata, 15 August 2020
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - DNA: Aport de un miliard de euro la bugetul statului, in urma investigatiilor
DNA: Aport de un miliard de euro la bugetul statului, in urma investigatiilor
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 07 Mar 2018 08:17
Aproximativ un miliard de euro trebuie sa intre in bugetul statului in urma investigatiilor DNA, a declarat marti procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.
"In ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri si valori de peste doua miliarde de euro (...) in conditiile in care bugetul alocat pentru a efectua investigatii a fost undeva intre 2 milioane de euro 2,7 milioane de euro. (...) In cazurile in care judecatorii au pronuntat sentinte definitive de condamnare au dispus si confiscari, iar in ultimii cinci ani, in cazurile in care instantele au fost sesizate prin rechizitoriile DNA, au ramas definitive 992 hotarari judecatoresti, prin care instantele s-au pronuntat cu privire la confiscarea si recuperarea de produse infractionale de peste un miliard de euro. Deci practic vorbim de un miliard de euro, bani care trebuie sa intre efectiv in bugetul statului, in urma investigatiilor efectuate de DNA", a spus Kovesi marti, in cadrul unei conferinte privind recuperarea prejudiciilor.
Ea a aratat ca s-a depasit etapa identificarii bunurilor si a indisponibilizarii lor si s-a ajuns in cea in care judecatorii au pronuntat hotarari definitive in dosarele DNA si au dispus confiscarea a unui miliard de euro. Kovesi a afirmat ca trebuie pusa intrebarea daca aceste hotarari sunt sau nu executate si care sunt impedimentele in cazul in care nu sunt executate. Kovesi a afirmat ca trebuie avut in vedere specificul investigatiilor pe care le realizeaza DNA, fiind vorba de fapte de coruptie la nivel inalt, persoane cu functii importante sau care detin "averi impresionante", de aceea asteptarile in ceea ce priveste recuperarea prejudiciilor sunt mai mari.
"Noi, ca procurori DNA, din aceasta perspectiva ne-am indeplinit atributiile, (...) mai departe este atributia organelor financiare. In urma cu doi-trei ani urmaream procentul de executare efectiva a acestor hotarari, era undeva la 10-11%, dar hai sa ne imaginam ce s-ar putea face in Romania cu un miliard de euro, daca banii acestia ar fi efectiv confiscati, pentru ca sunt hotarari judecatoresti definitive care au putere de lege, deci nu putem sa discutam daca vrem sa le executam sau nu vrem sa le executam", a mai declarat sefa DNA.
Ea a aratat ca se vorbeste despre faptul ca aceste hotarari nu sunt respectate pentru ca procurorii nu au instituit sechestrele in mod corespunzator sau ca bunurile s-au devalorizat in timp.
"Cel putin cu primul argument nu pot fi de acord, pentru ca atunci cand judecatorii judeca dosarul, verifica si legalitatea masurilor dispuse de procurori, noi cand am dispus confiscarea unei anumite sume de bani si avem o hotarare definitiva nu mai putem pune la indoiala daca este un sechestru aplicat legal sau nu este aplicat legal", a mai spus Kovesi.
Ea a mai aratat ca exista o tendinta a inculpatilor de a-si deschide conturi in alte tari.
"Atunci cand vorbim de indisponibilizarea bunurilor noi nu ne-am limitat doar la bunurile care se afla pe teritoriul Romaniei. Am observat in ultimii ani o tendinta extrem de interesanta, si anume aceea ca inculpatii obisnuiesc sa-si ascunda bunurile in strainatate ori in off-shore-uri sau sa-si cumpere proprietati pe teritoriul altor state sau sa plece cu totul. Acest compartiment de investigatii financiare care a fost infiintat in 2015 in DNA a acoperit si aceasta problema, deoarece 2016 a fost primul an in care DNA a sechestrat si bunuri aflate pe teritoriul altor state. Au fost sechestrate doua proprietati in Franta de peste 3,5 milioane de euro, au fost sechestrate doua imobile in Spania de peste 500.000 de euro si de asemenea au fost blocate anumite conturi in Cipru, Elvetia sau in Germania", a dat exemplu Kovesi.
In ceea ce priveste executarea hotararilor definitive, sefa DNA a spus ca trebuie avut in vedere ca procurorii indisponibilizeaza imobile, bani in cont, bijuterii, tablouri de valoare, lingouri de aur, care nu isi pierd valoarea si pot fi valorificate oarecum rapid.
"Daca in anii trecuti vorbeam de hotarari definitive care veneau dupa 5-6-7 ani, iata ca acum avem hotarari definitive, avem situatii in care dosarele se judeca intr-un an de zile, in doi ani de zile, un termen relativ scurt avand in vedere ca sunt si cai de atac. Iata ca am ajuns in punctul in care statul trebuie sa primeasca un miliard de euro, doar din investigatiile DNA, sunt convinsa ca procurorii de la DIICOT au sume la fel de mari indisponibilizate, la fel ca si procurorii de la celelalte structuri de Parchet. Am ajuns in punctul in care trebuie sa vedem ce ne lipseste ca aceste hotarari sa fie executate definitiv", a mai spus Kovesi.
Ea a precizat ca Romania are o legislatie care, din punctul sau de vedere, in ceea ce priveste recuperarea prejudiciilor, confiscarea extinsa, este suficient de clara, este suficient de previzibila, insa problema pentru care banii nu intra efectiv in bugetul statului tine de modul efectiv in care se executa aceste hotarari judecatoresti.
"Mai departe, aceste hotarari sunt trimise ministerului Finantelor, institutiilor care au competenta de a pune in executare. Cred ca aceste institutii trebuie sa vina si sa spuna ce probleme au in a identifica toate hotararile judecatoresti, in a executa efectiv, in a vinde aceste imobile", a mai declarat Kovesi.
Ea a mai spus ca de mai mult timp institutiile care au ca atributii indisponibilizarea averilor obtinute ilicit si-au pus intrebarea cum sa recupereze mai multi bani.
"Imi amintesc ca in urma cu trei-patru ani am avut aceasta discutie, cum sa facem sa confiscam mai mult si sa indisponibilizam mai mult? Si iata ca experienta din ultimii ani arata ca pana in acest moment s-a reusit. Dar haideti sa vedem ce se intampla cu banii indisponibilizati si confiscati de justitie. Atunci cand vorbim de recuperarea prejudiciilor trebuie sa avem in vedere ca nu doar condamnarea poate sa duca la o prevenire a faptelor de coruptie. Si in ultima perioada se pare ca mai mult recuperarea prejudiciilor si confiscarea sumelor obtinute ilicit poate sa duca la acest rezultat", a mai afirmat Kovesi.
Sefa DNA a precizat ca elementul care a schimbat abordarea in ceea ce priveste confiscarea sumelor de bani in Romania este introducerea institutiei confiscarii extinse in anul 2012.
"Sigur, suntem in anul 2018, probabil rezultatele nu sunt spectaculoase, insa trebuie sa avem in vedere decizia Curtii Constitutionale care a stabilit ca aceasta lege nu poate sa produca efecte retroactive si atunci acea perioada de cinci ani de zile curge de la un anumit moment", a mai mentionat procurorul sef al DNA.
Kovesi a afirmat ca atat ca procuror general, dar in special ca procuror sef al DNA, a considerat intotdeauna ca recuperarea prejudiciilor constituie o prioritate.
"La preluarea mandatului de procuror sef ne-am propus sa infiintam un compartiment de investigatii financiare care a fost operationalizat in anul 2015, este un compartiment care este format din politisti, specialisti, este coordonat de un procuror, acest compartiment are ca principala atributie dublarea investigatiei penale cu o investigatie financiara, pentru a identifica bunurile si valorile care pot fi sechestrate si indisponibilizate", a mai spus Kovesi.
 
AUTODESKCOVID-19allbimVideoConfAC-iul
ROCKWOOL 196
A aparut editia
AUGUST 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
rigips
Acvatot 2019
ERBASU CONSTRUCT
hilti
ssab ag antrepriza generala
strabag nivel 1
CELCO 2020

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
ef-de-n
ROGBC 2016
AHK 2018
AICPS_30
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere