Economia globala se pregateste de o puternica redresare in trimestrele urmatoare. Revenirea din primul trimestru al anului 2021 la valorile de dinaintea crizei a fost alimentata de redeschiderea celor doua mari economii ale lumii: SUA si China. Astfel, analistii se asteapta ca PIB-ul global sa creasca cu + 5,5% in 2021, SUA fiind singura economie in care aceasta evolutie va depasi estimarile realizate in perioada pre-Covid-19. In Europa este preconizata o revenire la nivelul de dinaintea crizei in primul trimestru al anului 2022, cresterile fiind asteptate in 2026.

In ceea ce priveste comertul global, acesta se situeaza pe o panta ascendenta in 2021, insa blocajele vor duce la obstacole pe termen scurt. Este prognozata o crestere de + 7,7% in termeni de volum (dupa -8,0% in 2020) si + 15,9% in termeni valorici (dupa -9,9% in 2020), sustinuta de efecte favorabile precum exporturile robuste din Asia-Pacific si importurile puternice din SUA, Europa si China. Revenirea exporturilor globale a fost pana acum determinata de regiunea Asia-Pacific, exporturile din majoritatea celorlalte regiuni fiind inca sub mediile anterioare crizei. Cu toate acestea, dezechilibrul global intre cerere si oferta se poate agrava in timpul verii, avand in vedere noile focare Covid-19 din aceasta regiune, in special din Taiwan, tara de care lumea a devenit din ce in ce mai dependenta in sectorul electronic. Impactul acestor focare asupra volumului schimburilor comerciale va fi temporar si limitat la al doilea trimestru, in timp ce preturile ridicate din cauza penuriei de inputuri vor ramane crescute in cea mai mare parte a acestui an.

Blocajele in materie de aprovizionare (materii prime, capacitate de transport, lucratori) vor mentine inflatia la un nivel maxim pana la sfarsitul anului 2021.

Presiunile inflationiste globale se situeaza la niveluri record insa, acestea ar trebui sa fie temporare fiind determinate in principal de preturile energiei si de aprecierea dolarului. Astfel, inflatia costurilor va prevala probabil pana in 2022, cand presiunile cauzate de lipsa fortei de munca se vor reduce odata cu cresterea preturilor de productie.

Timpul necesar pentru realocarea fortei de munca, stimulentul mai scazut pentru a lucra imediat dupa redeschidere (efect de relief) ar putea influenta ritmul de recuperare a pietei muncii. In Marea Britanie, lipsa locurilor de munca a continuat sa se intensifice odata cu inceperea celei de-a doua etape de relaxare din luna aprilie, in special in sectoarele transporturilor, constructiilor, alimentatiei si ospitalitatii. Pe termen mediu, decalajele negative de productie ar trebui sa tina sub control presiunea salariala, precum si decalajul ocuparii fortei de munca in comparatie cu media pe termen lung (4 milioane de locuri de munca in zona euro si peste 7 milioane in SUA).

Europa a invatat din greselile crizei din trecut, astfel ca nu este prevazuta nicio inasprire fiscala sau monetara activa inainte de a doua jumatate a anului 2022. De fapt, o crestere a PIB-ului de + 1pp in 2021, va amortiza, de asemenea, nevoile de consolidare fiscala cu subventiile care nu sunt incluse in calculele deficitului national. Intre timp, BCE va analiza depasirea temporara a inflatiei si se va concentra pe mentinerea conditiilor de finantare favorabile, inchiderea spread-urilor si de revizuirea strategiilor. Dintre tarile mari ale UE, Italia isi va intinde cel mai mult spatiul fiscal national (deficit public de 11,8% si 5,8% din PIB in 2021 si 2022) si, in acelasi timp, va primi de departe cea mai mare pondere din Fondul de redresare al UE (192 miliarde EUR, din care 69 miliarde EUR sub forma de subventii). Prin urmare, perspectiva unei integrari fiscale durabile in UE depinde de succesul planului italian de redresare.

Trecerea de la politica pe termen scurt la politica pe termen lung va fi treptata, iar retragerea completa poate dura aproximativ un an. Eliminarea sprijinului de stat inseamna un risc mai mare de greseli politice, mai ales ca, in teorie, firmele detin inca solduri de numerar ridicate, ceea ce ar putea tenta anumiti factori politici sa retraga mecanismele de asistenta mai repede. Cresterea soldurilor de numerar ale companiilor nefinanciare in aprilie 2021 a fost de 180 miliarde EUR in Franta, 169 miliarde EUR in Marea Britanie, 95 miliarde EUR in Germania si 81 miliarde EUR in Italia. Cu toate acestea, acest numerar ar trebui sa finanteze recuperarea si noul ciclu de investitii, nu un proces de indatorare.

Evitarea greselilor unei inaspriri fiscale timpurii sau dezordonate va fi cheia pentru durabilitatea recuperarii. China este deja angajata in reducerea impulsurilor sale monetare si fiscale, iar alte tari ar putea fi tentate sa ii urmeze exemplul. Cu toate acestea, incetarea mecanismelor de asistenta intr-un mod prematur ar putea fi, de exemplu, declansatorul unui nou val de insolvente in randul companiilor nefinanciare. Comunicarea perspectivelor pe termen lung catre sectorul corporativ cu proiecte de infrastructura si politici industriale clar definite ar putea restabili increderea si elibera excesul de numerar in acest sector.

Economia globala ar putea adopta un nou plan Marshall pentru o redresare ecologica. Pachetul de infrastructura de 2,3 miliarde USD are potentialul de a mentine cresterea economiei SUA la aproape + 2% pana in 2030 in loc de + 1,4%. Cu toate acestea, riscul de executie ar putea pune o problema pentru Fondul de recuperare al UE de 750 miliarde EUR. Aproximativ 40% din excesul de numerar de la gospodarii si companii (in prezent, la mai mult de 10% din PIB atat in SUA, cat si in Europa) se va transforma in cheltuieli pana la sfarsitul anului, datorita cererii ridicate.

In opinia analistilor, pietele au acum un potential de crestere limitat. Componenta de risc a randamentelor nominale este mare conform standardelor istorice, iar distributia rezultatelor potentiale inclina spre dezavantaj in special in SUA, unde exista o probabilitate de 14% ca randamentul SUA sa termine anul cu peste 2%.

Riscul perceput de inflatie, o noua partajare globala a valorii adaugate, reglementarea si noile politici industriale asertive creeaza potentialul de instabilitate financiara. Agregatele monetare prezinta fluctuatii puternice, deoarece viteza banilor (fluxul de „lichiditate”) este mult mai instabila, in special pe pietele financiare, decat cantitatea sa (stocul de „lichiditate” generat de QE).

Alte piese extrem de speculative, cum ar fi criptomonedele, au avut succes. Corelatia dintre Tesla si Bitcoin a crescut recent. In urma comertului, sectorul aurului (aurul in sine si minele de aur) este pe drumul cel bun pentru a furniza randamente de doua cifre in trimestrul doi, dupa ce a inregistrat randamente negative in primul trimestru.

In SUA, politica fiscala ramane in fruntea initiativelor politicii economice pentru restabilirea cresterii si dezvoltarea locurilor de munca dupa Covid-19. Se preconizeaza ca PIB-ul SUA va ajunge la + 6,3% in 2021 si + 4% in 2022 comparativ cu contractia de -3,5% in 2020. Pe fondul unui impuls fiscal mai puternic si, ca urmare a unei cresteri puternice, analistii se asteapta la o revenire lenta pe piata fortei de munca din SUA care ar trebui sa evolueze aproape de + 3,8% de la un an la altul pana in 2022.

In China, recuperarea trebuie inca extinsa, ceea ce inseamna ca normalizarea treptata a politicii ramane scenariul de baza. Analistii mentin prognozele de crestere a PIB-ului la + 8,2% in 2021 (dupa + 2,3% in 2020) si + 5,4% in 2022. Recuperarea economiei interne poate fi impartita in trei straturi. Primul strat de investitii publice bazate pe politici (infrastructura si imobiliare) a stat in spatele revenirii rapide in 2020. 2021 este probabil sa se concentreze mai mult pe al doilea strat de investitii, cel al afacerilor private in sectorul de productie. Pentru ca recuperarea interna sa fie pe deplin ampla, al treilea strat care trebuie recuperat este consumul privat. Indicatorii pietei muncii sunt incurajatori, rata somajului fiind la cel mai scazut nivel din 2019, dar increderea gospodariilor nu a revenit inca la normal.

Analistii preconizeaza ca PIB-ul zonei euro va avea o evolutie pozitiva cu + 4,2% fata de 2020 in urmatorii doi ani, cu o revenire la nivelurile dinaintea crizei in primul trimestru al anului 2022. Cu toate acestea, unele state membre, inclusiv Spania si Italia, vor atinge aceasta etapa doar la inceputul anilor 2022/23. Al treilea val de infectii a amanat redresarea economica a zonei euro in primul trimestru al anului 2021. Se asteapta ca zona euro sa inregistreze unele dintre cele mai puternice rate trimestriale de expansiune inregistrate pana acum. Reducerea brusca a noilor cazuri de Covid-19 si progresul vaccinarii vor diminua restrictiile impuse de Covid-19 rapid (indicele de stringenta ar trebui sa revina la minimele din trimestrul trei al anului 2020 anul acesta).

In al doilea trimestru al anului 2021, se preconizeaza o crstere a PIB-ul cu aproape + 2% trimestrial. Reducerea incertitudinii economice va stabili, la randul sau, scena pentru o crestere a ritmului de consum in a doua jumatate a anului (cu economii excesive in valoare de 1,5% din PIB, accelerand recuperarea). Nu in ultimul rand, cererea interna din zona euro va primi un imbold din partea Fondului de redresare al UE de 750 de miliarde EUR. Cererea continua a exporturilor determinata de revenirea economiei chineze si de cresterea PIB-ului in SUA va continua sa stimuleze evolutia PIB-ului in trimestrele urmatoare pe masura ce ritmul global de redresare devine mai sincronizat, chiar daca industriile se vor confrunta cu blocaje persistente pentru restul anului 2021 sub forma unor termene de livrare mai lungi si a lipsei componentelor.

In acelasi timp, factorii de decizie politica vor continua sa faca „orice este nevoie” pentru a incuraja redresarea si pentru a sustine sprijinul public inainte de alegerile cheie din Germania (septembrie 2021) si Franta (primavara 2022). Masurile fiscale emblematice, inclusiv schemele de avans si garantiile publice, vor fi prelungite pana cel putin in toamna anului 2021, in timp ce BCE va continua sa asigure conditii de finantare favorabile in prima faza a redresarii, chiar daca inflatia zonei euro va depasi probabil procentul de 2,5% de la un an la altul in a doua jumatate a anului 2021.

Pana in prezent, Asia pare a fi regiunea cea mai putin influentata de acest pericol. Cu toate acestea, situatia sanitara poate modifica acest lucru: pe langa India, alte tari se confrunta acum cu focare si noi masuri de restrictie. In general, Asia-Pacific va continua sa depaseasca celelalte regiuni ale lumii, desi disparitatile si riscurile negative au crescut in ultimul trimestru. Pe plan extern, mediul inconjurator ramane favorabil, Taiwanul, Coreea de Sud, Singapore si Vietnam fiind in special bine expuse factorilor de crestere. Drept urmare, performantele lor economice din primele luni ale anului 2021 au surprins in mare parte in sens pozitiv. Insa, acestia sunt expusi riscului in trimestrul doi din cauza factorilor negativi si a riscurilor care provin din partea interna: Taiwan, Vietnam, Thailanda si Singapore confruntandu-se acum cu infectii in crestere in mijlocul lansarilor relativ lente de vaccinuri.

In regiunea Europei emergente in ansamblu, cresterea anuala a PIB-ului real este prognozata la + 4,6% in 2021 (compensand bine contractia de -2,7% in 2020), urmata de + 3,7% in 2022. Datele despre activitatea economica din 2021 pana in prezent au dezvaluit o divergenta in performanta economica intre economii pe fondul celui de-al treilea val al pandemiei care se produce in momente diferite. Ungaria, Romania, Bulgaria si Turcia au depasit asteptarile din primul trimestru, insa trebuie sa observe o moderare in trimestrul doi, deoarece numarul de infectii a atins un nou nivel in aprilie, iar intreruperile lantului de aprovizionare au diminuat potentialul de crestere.

Odata cu ridicarea restrictiilor se asteapta ca redresarea regionala sa fie accelerata in a doua jumatate a anului 2021 prin restabilirea lanturilor de aprovizionare. Inflatia va creste in trimestrul doi din cauza preturilor energiei, care acum sunt mult mai mari, dar si datorita cresterii salariilor pe fondul unei realocari imperfecte a fortei de munca. Cresterea preturilor ar trebui sa se modereze ulterior datorita unor cresteri prudente ale ratei dobanzii, desi riscurile inflationiste raman ridicate in Turcia (din cauza deprecierii valutare), in Ungaria, Polonia si Romania, care s-au angajat in QE si au cunoscut o crestere puternica a ofertei monetare de atunci. Somajul va creste in 2021, pe masura ce unele restrictii vor fi eliminate treptat.

“In cazul Romaniei, prognozele de crestere a Produsului Intern Brut pentru 2021 au fost in mod repetat revizuite in sus, proiectia de +6.5% de acum cateva luni fiind deja corectata de Comisia Europeana la 7.4% si la 4.9% pentru 2022. Inflatia este de asemenea prognozata sa creasca la peste 3% in acest an, fiind una din cele mai ridicate din Uniunea Europeana, chiar daca sub nivelul celei din Ungaria sau chiar Poloniei unde ar depasi 4%.

Desi au existat si factori interni – precum rezistanta cererii de consum – puseul inflationist a fost puternic alimentat in prima jumatate a anului de abrupta crestere la nivel global a preturilor materiilor prime.

Ne mentinem opinia ca inflatia va fi mai degraba un fenomen temporar, cu o intensitate mai redusa in a doua parte a anului.

Adaptarea fluxurilor de aprovizionare cu marfuri la noile realitati ale comertului mondial in contextul estomparii treptate a restrictiilor de miscare, dar si a masurilor de suport a economiilor din partea statelor sunt tot atatea motive pentru o calmare a impulsului inflationist. Nu in ultimul rand, recentele neintelegeri care au reaparut intre tari importante din cadrul cartelului petrolului (OPEC) ar putea semnala inceputul sfarsitului cooperarii din timpul pandemiei intre tarile participante – cooperare care a culminat cu o crestere a pretului petrolului cu pana la 50% de la inceputul anului si cu o propagare asupra majoritatii materiilor prime.

Revenind la nivel local, indicatori macroeconomici cel putin la fel de importanti de urmarit in perioada urmatoare prin persistenta lor vor fi deficitul de cont curent (de asteptat sa se mareasca pe masura ce revenirea economica se transpune si in importuri mai mari vs. exporturi), dar si deficitul bugetar, respectiv datoria publica - ca procent in PIB.

Deficitul bugetar va fi destul de greu de adus in 2021 sub nivelul de 8% in conditiile politicii fiscale si a cheltuielilor publice relativ neschimbate. De asemenea, finantarea unor deficite fiscale largite din perioada pandemica este probabil sa conduca datoria publica spre nivelul de 60% in 2022 fata de 35% in 2019”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

In Africa, al doilea val al pandemiei a fost mai sever, majoritatea guvernelor confruntandu-se cu obstacole insemnate. Datorita constrangerilor de aprovizionare nu se asteapta ca majoritatea tarilor sa atinga imunitatea inainte de 2023. Inflatia revine, de asemenea, la cifre duble (Angola, Etiopia, Nigeria, Zambia, Ghana) sub impactul cresterii preturilor la energie si alimente. Intr-un context de criza sanitara prelungita si spatiu limitat pentru stimulente fiscale, se asteapta ca regiunea sa aiba o redresare economica lenta. Decalajul de finantare al Africii la orizont din 2023 este estimat la 300 miliarde USD.

Se estimeaza ca regiunea Orientului Mijlociu, in ansamblu, va experimenta o redresare lenta, cu o crestere reala a PIB-ului prognozata la + 2,8% in 2021 si + 3% in 2022, ajungand astfel la nivelul PIB-ului anterior crizei doar la sfarsitul anului viitor. Activitatea economica a ramas moderata pana in 2021, pe fondul celui de-al doilea sau al treilea val de infectii cu Covid-19 in multe tari, cu masuri restrictive adecvate.