In ultimele saptamani, investitorii si-au reorientat activele catre zonele fara risc. Se vand actiuni si se cumpara obligatiuni de stat, ceea ce inseamna ca investitorii nu mai sunt atat de interesati de randamentul potential, cat de riscul mai scazut al titlurilor de stat.

Aceste miscari apar in momentul deteriorarii perspectivelor asupra evolutiei economiei. Intr-adevar, masurile luate pentru stoparea raspandirii coronavirusului au un impact evident negativ asupra economiei, iar efectele sa vad in scaderea pretului actiunilor si cresterea pretului obligatiunilor.

 

In situatia de fata, nu exista prea multe date istorice. Acest lucru provoaca incertitudine, sentiment resimtit acut in aceste zile pe burse. Cu toate acestea, putem, totusi, evalua efectele situatiei actuale asupra economiei globale.

Studiile stiintifice efectuate pana in prezent cu privire la pandemii si efectul acestora asupra economiei se bazeaza fie pe modele - ceea ce inseamna ca ipotezele privind efectele pandemiilor sunt introduse intr-un model (de ex. un model privind vanzarile catre populatie sau oferta de forta de munca, etc.) care are ca rezultat un scenariu, fie pe datele privind crizele anterioare, care sunt utilizate pentru a genera alte scenarii previzibile. Aceasta a doua varianta este posibila in cazul utilizarii datelor referitoare la epidemiile de MERS, SARS, Ebola sau la pandemia de gripa spaniola.

Ambele metode prezinta dezavantaje, avand in vedere ca scenariile nu se potrivesc situatiei actuale.

- Dobanzile sunt mult mai mici decat in scenariile de acum zece ani, efectul fiind acela de stimulare exacerbata a cresterii economice.

- Lanturile de aprovizionare sunt mult mai integrate decat acum 5, 10 sau 20 de ani, ceea ce inseamna ca intreruperile inregistrate in comertul global au efecte mai puternice si mai complexe asupra economiei decat pana acum.

- China detine o cota mult mai mare din economia globala decat acum cinci sau zece ani, ceea ce inseamna ca impactul global al epidemiei de coronavirus aparuta in China va fi mult mai mare decat in cazul SARS.

 

Pandemiile au tendinta de a genera evolutii economice caracterizate de o scadere abrupta urmata de o revenire puternica. Atat timp cat numarul infectiilor este in crestere, iar institutiile publice si populatia incearca sa limiteze raspandirea virusului prin decret de stat sau prin masuri de auto-izolare, economia va stagna.

Se vor cumpara doar produsele absolut necesare, iar productia va scadea semnificativ. Dar imediat dupa ce criza va ajunge in punctul maxim, economia va reveni pe crestere destul de rapid, la nivelurile anterioare crizei.

Literatura de specialitate sugereaza o perioada de unu-doua trimestre necesara acestui ciclu de recesiune si revenire. Nivelurile anterioare crizei vor fi atinse dupa aproximativ un an. Situatia din China a evoluat intocmai conform scenariului, iar incepand din data de 9 martie 2020, numarul de persoane nou-infectate in afara provinciei Hubei a fost zero. Intrebarea este doar cat de repede si cat de puternic isi va reveni economia.

Efectele asupra cresterii economice sunt evident negative, iar studiile difera doar din punct de vedere al gradului de afectare a economiei. Cifrele se situeaza intre 0,3% din rata de crestere a PIB-ul global (o cifra din punctul nostru de vedere excesiv de modesta) si cifre comparabile cu o criza financiara (exagerate, din punctul nostru de vedere). Cele mai recente estimari sugereaza reducerea la jumatate a ratelor de crestere in 2020.

 

Asa cum am mentionat anterior, ne asteptam la un declin semnificativ, dar de scurta durata, al activitatii economice in regiunile afectate de virusul Covid-19. In tari precum China, rata de crestere economica va fi probabil negativa cel putin un trimestru. In tarile in care rata de crestere economica s-a situat la un nivel de scazut chir si inainte de criza (de exemplu, Italia), economia se va contracta, iar situatia este posibil sa dureze o perioada indelungata de timp, avand in vedere ratele de crestere subunitare inregistrate anterior crizei.

Totusi, credem ca in situatia de fata pietele vor fi mai interesate de vestile referitoare la virusul Covid-19 si masurile luate pentru limitarea raspandirii acestuia decat de datele economice in sine. Ceea ce este clar e ca masurile luate vor avea impact negativ asupra cresterii economice. In acest moment, scopul este mentinerea virusului sub control. Imediat ce acest obiectiv va fi atins, pietele vor intra si ele intr-o etapa mai calma. Chiar daca Europa s-ar confrunta cu o situatie similara cu cea a Chinei (in provincia Hubei), este foarte posibil ca pietele sa revina pe crestere.

 

Guvernele au la dispozitie diverse alternative pentru a actiona sau reactiona la situatia actuala.

- In primul rand, guvernele pot lua masuri pentru prevenirea raspandirii virusului. Bineinteles, multe dintre masurile luate, de exemplu carantina instituita in China sau Italia au un efect perturbator profund asupra interactiunilor sociale si economiei in general. Dar, in acest moment, acesta pare a fi raul cel mai mic.

- In plus, guvernele se pot asigura ca persoanele care prezinta risc ridicat de imbolnavire sunt ingrijite corespunzator. Masurile de acest gen contribuie si la atenuarea consecintelor directe ale crizei asupra economiei.

- Un alt lucru important pe care guvernele statelor trebuie sa-l faca in aceste zile este sa informeze in mod transparent populatia cu privire la riscurile si pericolele asociate virusului Covid-19. Este foarte importanta, de asemenea, si transmiterea rapida a informatiilor in afara granitelor tarilor. Doar in acest fel, tarile se pot pregati din timp si pot lua masurile necesare. In acelasi context, schimbul de informatii privind rezultatele studiilor efectuate este de asemenea esential pentru stabilirea unui protocol eficace de limitare a raspandirii virusului cat mai rapid posibil. In scenariul cel mai optimist, informatiile ar putea conduce si la obtinerea unui vaccin.

In plus fata de aceste masuri directe de combatere a virusului Covid-19, guvernele si bancile centrale au la dispozitia lor si arsenalul traditional de masuri fiscale si monetare.

- Bancile centrale vor avea sarcina de a injecta in economie un volum suficient de lichiditati pentru a preveni insolventele. Aceasta strategie va fi aplicata mai ales in cazul in care ipoteza noastra privind evolutiile viitoare ale economiei se adevereste.

- Continuarea aplicarii unei politici fiscale traditionale va fi dificila in situatia data. Lucrarile de constructie care necesita ani de zile de activitate vor stagna cel mai probabil in urmatoarele saptamani. Masurile precum reducerea orelor de munca pot sustine revenirea la crestere economica, alaturi de toate actiunile menite sa combata consecintele negative ale virusului Covid-19 asupra sanatatii populatiei.

- Atat guvernele cat si bancile centrale au realizat gravitatea situatiei si vor face tot ceea ce le sta in putinta pentru a lua toate masurile necesare.

 

La inceputul saptamanii, pretul petrolului a scazut cu aproape 35%, cea mai puternica fluctuatie din 1991 pana in prezent. In 1991, scaderea a fost cauzata de izbucnirea celui de-al doilea Razboi din golf.

Pe 5 si 6 martie, OPEC – organizatie cu sediul la Viena inca din anul 1965 – a convocat o adunare extraordinara. Obiectivul era pastrarea stabilitatii pretului petrolului, in conditiile scaderii accentuate a cererii pe fondul epidemiei de coronavirus. Obiectivul ar fi putut fi atins prin continuarea scaderii productiei de petrol, adica prin reducerea ofertei. In trecut, OPEC si Rusia (care nu este stat membru OPEC) au reusit sa ajunga la un acord privind limitarea productiei de petrol.

De data aceasta insa, Rusia a refuzat sa accepte reducerea suplimentara a productiei de petrol, ceea ce a condus la o escaladare a conflictului cu Arabia Saudita.

Prin urmare, date fiind conditiile actuale, exista un surplus de productie, iar 2,1 milioane de barili de petrol ajung zilnic pe piata in cautarea unui cumparator, in contextul in care cererea este deja slabita de scaderea cresterii economice si de epidemia de coronavirus. Rezolvarea rapida a conflictului nu pare a fi posibila, avand in vedere ca nici Rusia nici Arabia Saudita nu dau semne ca ar dori sa renunte la pozitia actuala. Ambele tari pot avea productii profitabile la pretul de 30 USD pe baril, dar nu isi vor putea echilibra bugetele in conditiile unui pret mai scazut.

 

Unul din cei mai mari perdanti este SUA. Desi tara si-a marit semnificativ productia de petrol ca urmare a exploatarii gazelor de sist, costurile de productie ale multor companii sunt mai mari decat pretul actual de vanzare. In cazul in care pretul va ramane o perioada la nivelul actual, este posibil ca anumiti producatori de petrol sa intre in insolventa.

Printre beneficiari se numara in primul rand consumatorii, care vor cumpara combustibil mai ieftin la benzinarii. In plus, bancile centrale vor beneficia de mai mult spatiu de manevra pentru reducerea dobanzilor, avand in vedere ca scaderea pretului petrolului are ca efect scaderea generala a preturilor de consum.

 

Avand in vedere scaderea preturilor, este important ca investitorii sa nu piarda din vedere obiectivele pe termen lung. De asemenea, portofoliul de investitii trebuie diversificat pe mai multe clase de active si tari/regiuni, pentru a limita riscurile. Acest obiectiv poate fi atins prin investitii in actiuni, obligatiuni sau fonduri multi-active, toate administrate activ. Situatia din ultimele saptamani a scos in evidenta avantajele acestei forme de diversificare:

- Diversificarea pe mai multe clase de active: in timp ce actiunile erau pe un trend descendent, fondurile multi-active au beneficiat de cresterea pretului obligatiunilor de stat cu risc de credit scazut emise in Statele Unite si Europa. Aurul face si el parte din portofoliul de active al fondurilor multi-active, iar conturile individuale de investitii au avut si ele o contributie pozitiva.

 

In fondurile multi-active si in conturile individuale de investitii, urmarim o strategie bazata pe diversificare accentuata. In plus, la finele lunii februarie, am optat pentru o strategie de investitii defensiva. Aceasta inseamna ca am redus ponderea actiunilor si am crescut ponderea obligatiunilor de stat din Europa si Statele Unite.

In fondurile de actiuni, accentul este pe actiunile cu calitate ridicata si pe actiunile cu crestere. In general, pe piete dezvoltate, detinerile in sectoarele puternic afectate sunt in pondere scazuta, in timp ce pe pietele emergente, activele au fost realocate catre sectorul companiilor farmaceutice sau producatoare de materiale si echipamente medicale.