Atractivitatea Europei pentru ISD a aratat semne de revenire dupa pandemia de COVID-19, inregistrand o crestere de 5% a numarului de proiecte anuntate in 2021 comparativ cu 2020, potrivit celui mai recent studiu anual EY European Attractiveness Survey.

In acelasi timp, noul mediu geopolitic si economic, creat in principal de razboiul din Ucraina, inseamna posibile probleme pentru atractivitatea pe termen scurt a Europei in materie de investitii. Cu toate acestea, atractivitatea pe termen lung a acestei regiuni ramane solida, 64% dintre investitorii respondenti fiind de parere ca atractivitatea Europei se va imbunatati in urmatorii trei ani.

Studiul EY European Attractiveness Survey se bazeaza pe un studiu calitativ, derulat in perioada februarie – aprilie 2022, in randul a 501 investitori internationali din mai multe sectoare, tipuri de activitate si zone, precum si pe o analiza cantitativa a proiectelor ISD anuntate in 44 de tari europene in 2021.

Studiul a constatat ca revenirea de dupa pandemie si „reformele Macron” au facut ca investitiile in Franta sa creasca cu 24% la 1.222 de proiecte in 2021. Investitiile in Regatul Unit s-au mentinut constante, majorandu-se cu 2% la 993 de proiecte. Londra ramane cel mai atractiv oras pentru ISD, 34% dintre respondentii conducatori executivi plasand-o printre principalele trei orase destinatii pentru investitii. In schimb, numarul de proiecte din Germania a scazut cu 10% la 841. Cu toate acestea, a atras proiecte industriale, de mari dimensiuni, mai ales in industria auto si in industria electronicelor. Povestea se schimba in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca, un proiect ISD mediu creand 68 de locuri de munca in Regatul Unit, 45 in Germania si numai 38 in Franta.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale: „Europa ramane competitiva in atragerea de investitii straine directe din interiorul continentului, din SUA si din alte regiuni. Efectele razboiului sunt semnificative in cazul companiilor cu prezenta in Europa, de la cresterea accelerata a costului energiei si marfurilor, la sanctiunile economice, tensiunile sociale si riscurile sporite de atacuri cibernetice. Totusi, este imbucurator sa vedem ca investitorii pot privi dincolo de aceste provocari si considera Europa o destinatie atractiva pentru investitii pe termen lung.”

 

Productia, logistica si proiectele de cercetare-dezvoltare au crescut cu 22% in 2021, in parte datorita reorganizarii lanturilor de aprovizionare, un proces care se pare ca va continua. 53% dintre respondenti au in vedere initiative de „nearshoring”, adica aducerea operatiunilor mai aproape de clienti (un procent de peste doua ori mai mare fata de anul trecut). 43% dintre respondenti analizeaza posibilitatea unor initiative de „re-shoring”, adica readucerea activitatilor pe piata interna, comparativ cu 20% in 2021. Revenirea activitatii industriale este, in parte, unul dintre motivele pentru performantele ridicate ale multor tari sud-europene.

Europa Occidentala a fost afectata mai mult decat restul continentului din cauza dependentei sale de investitiile in servicii, a caror necesitate s-a diminuat pe fondul extinderii telemuncii si modelelor de munca hibrida. De exemplu, companiile au anuntat cu 25% mai putine birouri de vanzari si marketing in 2021.

 

Investitorii isi pastreaza optimismul in ceea ce priveste atractivitatea Europei, in pofida razboiului din Ucraina. Daca lanturile de aprovizionare sunt perturbate pana in punctul in care companiile incep initiative fie de „re-shoring”, fie de „nearshoring” in Europa, atunci investitiile in productie in Europa ar putea creste. Cel mai probabil rezultat este persistenta sanctiunilor si a perturbarilor lanturilor de aprovizionare, iar, in acest caz, vor exista efecte precum inflatia preturilor marfurilor, tensiuni geopolitice si riscuri crescute de atacuri cibernetice asupra marilor companii si infrastructurii esentiale.

Dincolo de actualul context economic si geopolitic, studiul evidentiaza multi factori structurali care ar putea avea un impact asupra atractivitatii pe termen lung a continentului pentru ISD. Datele studiului releva cinci prioritati principale:

1. Investitii in digital: cel mai important factor care determina unde investesc companiile este nivelul de adoptare a tehnologiei de catre consumatori, cetateni si autoritati

2. Sustenabilitatea ca avantaj competitiv: companiile au plasat abordarile politicilor fata de schimbarile climatice si durabilitate drept al doilea cel mai important factor care determina unde investesc

3. Nevoia de noi angajati: abilitatile noi in randul fortei de munca este una dintre principalele doua prioritati in evaluarea destinatiei ISD in randul respondentilor, in special in raport cu tranzitia verde si cea digitala ale Europei

4. Flexibilitate fiscala si pragmatism: gradul de digitalizare a sistemelor autoritatilor fiscale este cel mai important factor din domeniul fiscalitatii care determina unde investesc companiile

5. Sprijin pentru intreprinderile mici si mijlocii din partea decidentilor politici: intreprinderile mici si mijlocii (cu venituri mai mici de 1,5 miliarde de euro) au fost cel mai puternic afectate de pandemie si prezinta o probabilitate mai mica de a isi reactiva planurile in materie de ISD (83% dintre companiile mari fata de 44% dintre IMM-uri)

Pentru a accesa studiul, click aici!