In Europa, turbulentele si incertitudinile cauzate de pandemia COVID-19 au avut drept consecinta o scadere cu 13% a investitiilor straine directe (ISD) in 2020. Cu toate acestea, potrivit studiului anual EY Europe Attractiveness Survey, 40% dintre respondenti planuiesc sa-si stabileasca sau sa-si extinda operatiunile in Europa in urmatoarele 12 luni, comparativ cu 27% la inceputul pandemiei COVID-19.

Studiul EY are la baza o cercetare calitativa derulata in martie si aprilie 2021, la care au participat 500 de factori de decizie internationali, reprezentand companii provenind dintr-o serie de sectoare de activitate si cu sediul in toata lumea, de la IMM-uri la multinationale, precum si o analiza cantitativa a proiectelor ISD anuntate in Europa in 2020.

Conform studiului, Franta, Regatul Unit si Germania sunt considerate pentru prima data, aproape la egalitate, drept principalele destinatii pentru investitii in Europa. Aceste tari au atras 985, 975 si, respectiv, 930 de proiecte ISD, pe fondul unei scaderi mai putin accentuate a investitiilor in Germania, comparativ cu Franta si Regatul Unit, ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19.

Romania se mentine pe locul 18 in randul celor 51 de tari de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD inregistrate in 2020 fata de 78 inregistrate in 2019, marcand o scadere de 27% (comparativ cu media europeana de 16%). Cea mai mare scadere a numarului de proiecte a fost inregistrata de Ungaria (-54%), iar tarile cu cele mai mari cresteri au fost Elvetia (25%), Finlanda (23%) si Suedia (19%).

„Transformare digitala. Sustenabilitate. Sprijin guvernamental. Acestea sunt elemente cheie in atragerea investitorilor straini in 2021. Europa se pregateste de o noua etapa, a redresarii economice, iar tarile UE au la dispozitie instrumente cheie, precum Planul de Redresare si Rezilienta, care pun in centru tranzitia digitala si reforma climatica”, considera Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.

Studiul scoate in evidenta patru factori cheie pentru decizia investitorilor privind locul investitiei:

1. Abilitatile: Noul rol al tehnologiei aparut ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19 (in experienta clientului, in linii de productie si activitati administrative cu un grad mai mare de automatizare si in mediile de lucru „figitale” – fizice si digitale) face ca reinnoirea bazei de abilitati digitale a Europei sa reprezinte un imperativ. In ceea ce priveste factorii importanti in alegerea locului investitiei, 82% dintre respondenti au indicat disponibilitatea unei forte de munca cu abilitati tehnologice, in timp ce 75% au mentionat existenta unui plan de lansare a tehnologiei 5G in tara respectiva.

2. Sustenabilitatea: Sustenabilitatea ecologica va influenta deciziile investitorilor privind locul investitiei, 90% dintre respondenti mentionand ca acest aspect este important pentru strategia lor de investitii, in timp ce 85% considera deja ca Europa este un lider in domeniul protectiei mediului.

3. Stimulentele: Investitorii straini au remarcat ca planurile de revenire nationale si europene vizeaza transformarea profunda si pe termen lung a economiilor si societatilor. Companiile se asteapta si ca guvernele sa ofere stimulente economice pe termen scurt si sa sprijine repornirea economiei europene.

4. Simplificarea fiscala: Stabilitatea, transparenta si armonizarea fiscala sunt cruciale, deoarece operatorii economici din Europa se confrunta cu o furtuna perfecta a schimbarilor agreate si a unor provocari care se prefigureaza la orizont. De exemplu, uniformizarea cotelor impozitului pe profit va avea un impact asupra strategiilor de alegere a locului de investitie, la fel ca noile reglementari si taxe pentru activitatile digitale si in domeniul protectiei mediului, care urmeaza a fi stabilite.

Calea spre revenire si analiza sectoarelor de activitate

Studiul a constatat ca exista cateva riscuri pe termen scurt si lung in ceea ce priveste atractivitatea Europei. Pe termen scurt, revenirea economica pe fondul campaniei de vaccinare are putea sa se clatine, daca apar noi tulpini de COVID-19 care sa impuna revenirea la masurile de distantare sociala. Pe termen lung, companiile sunt preocupate de protectionismul si incertitudinea politicilor comerciale si tarifare, care constituie o amenintare mai mare pentru atractivitatea Europei acum fata de 2020. De asemenea, amplul program de stimulare a economiei Statelor Unite ar putea sa deturneze o parte din investitiile straine directe din Europa.

In acelasi timp, ramane de vazut impactul Mecanismului de redresare si rezilienta al Uniunii Europene, indeaproape armonizat cu prioritatile Comisiei Europene privind tranzitia verde si tranzitia digitala, care va pune la dispozitie imprumuturi si granturi in valoare de 672,5 miliarde de dolari pentru a ajuta la redresarea statelor membre. Cu toate acestea, respondentii doresc ca guvernele sa defineasca totodata un traseu clar si rapid pentru redeschiderea durabila si in siguranta a vietii publice si a activitatilor comerciale, precum si sa asigure un sprijin pe termen lung pentru redresarea economiilor europene.

Perturbarea lanturilor de aprovizionare, restrictiile de circulatie, masurile de carantina la nivel national si cererea incerta au facut ca investitiile straine directe in productie sa scada cu 22% in 2020 fata de 2019. O crestere accentuata a investitiilor in logistica din partea comerciantilor online cu amanuntul a supracompensat declinul semnificativ din serviciile logistice industriale. Se inregistreaza o scadere puternica a tendintelor de reorganizare majora a lanturilor de aprovizionare existente in momentul aparitiei pandemiei COVID-19. Doar 20% dintre companii considera ca, pe termen scurt, trebuie sa isi mute operatiunile fie inapoi in tarile de origine, fie in vecinatatea acestora, fata de 83% anul trecut. Investitiile straine directe in biostiinte s-au majorat cu 62%, acesta fiind singurul sector important care a inregistrat o majorare a investitiilor straine, in contextul in care companiile s-au miscat rapid pentru a satisface explozia cererii de vaccinuri, tratamente si echipamente individuale de protectie pentru combaterea pandemiei.

Pe mai departe, statele europene trebuie sa raspunda modificarilor aparute in prioritatile operatorilor economici. Pentru liderii de companii, infrastructura si abilitatile digitale, precum si o agenda solida privind sustenabilitatea, care sa tina cont de impactul pozitiv al noilor proiecte asupra mediului, sunt esentiale in alegerea destinatiei investitiilor. Iar proiecte exista. Intr-o cercetare recenta derulata pentru Fundatia Europeana pentru Clima (ECF), EY a identificat, de exemplu, 1.000 de proiecte „verzi” pregatite pentru demarare, care ar putea crea trei milioane de locuri de munca, adica aproape un sfert din numarul celor pierdute din cauza pandemiei.