In definirea planurilor de dezvoltare, directorii executivi trebuie sa tina seama de patru forte majore care transforma peisajul global al afacerilor: globalizarea si aparitia unui nou tip de regionalizare; accelerarea concurentei globale in domeniul tehnologiei; demografiile imbatranite si cursa impotriva schimbarilor climatice. Pandemia COVID-19 nu modifica fundamental arhitectura gestionarii eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecareia dintre aceste tendinte, se arata in raportul EY Perspective geostrategice in 2020.

„Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra companiilor va fi multidimensional, afectand lanturile de aprovizionare, resursele umane, veniturile, reputatia si gradul de conformitate. <<Cartografierea>> acestor efecte este extrem de importanta in contextul schimbarilor rapide din mediul guvernamental si din cadrul politicilor publice. La fel de importante sunt monitorizarea modului in care pandemia va interactiona cu aceste patru megatendinte - globalizarea, tehnologia, demografia si mediul inconjurator - si evaluarea rezultatelor acestora in intreaga organizatie”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.

In doar cateva saptamani, COVID-19 a determinat tarile din toata lumea sa isi inchida granitele. In acelasi timp, institutiile guvernamentale multilaterale nu au reusit sa ofere un raspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global. Cu toate ca acestea nu reprezinta semne ale sfarsitului globalizarii, este clar ca pandemia, care ar putea intensifica sentimentele nationaliste si populiste, va genera noi tendinte. Companiile vor fi nevoite sa isi ajusteze planurile in zone precum diversificarea lantului de aprovizionare, in care numeroase multinationale adoptasera deja o strategie de tipul „China plus o alta sursa”. Preocuparile legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea si localizarea.

Tehnologia si inovatia s-au dovedit esentiale pentru supravietuirea si succesul afacerilor, iar criza ii forteaza pe intarziatii in materie de digitalizare, telemunca si comert electronic sa recupereze peste noapte. Atat solutiile pe termen scurt, cat si cele pe termen lung pentru situatia provocata de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atat mai mult cu cat escaladarea rapida a activitatii sociale si profesionale in online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare si atacuri cibernetice. Implicatiile economice si de securitate nationala ale acestor schimbari si provocari vor accelera si intensifica natura geopolitica a competitiei tehnologice.

Pandemia accentueaza consecintele sociale, economice si politice ale imbatranirii populatiei. Profilul demografic al unei tari va modela poverile operationale si in materie de costuri impuse de pandemie: societatile mai imbatranite se vor confrunta cu consecinte mai grave din punct de vedere economic si al pierderilor de vieti omenesti provocate de aceasta boala si, posibil, cu o revenire mai lenta a economiei. Natiunile cu o populatie preponderent tanara, care se confrunta cu rate mari ale somajului si cu fenomene de dislocare economica din cauza pandemiei, prezinta riscuri mai mari de tulburari sociale.

Chiar daca a contribuit la reducerea drastica a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatica. Nu se stie cand si cum va reaparea acest subiect, dar va reaparea. Se stie ca incertitudinile si dificultatile economice diminueaza importanta preocuparilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa si poate si cei din Statele Unite s-ar putea folosi de aceasta criza pentru a acorda o mai mare prioritate energiei si investitiilor „verzi”.

Pandemia accelereaza transformari fundamentale in activitatea economico-sociala, cum ar fi reducerea deplasarilor la si de la locul de munca si numarul calatoriilor cu avionul. Aceste tendinte s-ar putea pastra si dupa atenuarea crizei, iar companiile si oamenii vor invata sa lucreze, sa formeze si sa-si sustina echipele, sa-si deserveasca clientii si sa traiasca fara a se urca in avion. In acelasi timp, numerosi mari investitori institutionali vor continua sa se concentreze asupra sustenabilitatii business-ului, chiar si in plina criza provocata de COVID-19.

Pandemia evolueaza in moduri si ritmuri diferite in regiunile din jurul lumii, avand drept rezultat implicatii economice, politice si sociale divergente. COVID-19 a accentuat incetinirea cresterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente in a profita de crize pentru a face schimbari geostrategice cu beneficii pe termen lung si ar putea sa procedeze la fel.

In Uniunea Europeana, presiunile in directia fragmentarii au fost evidentiate de un raspuns la pandemie care, cel putin pana in acest moment, a fost greoi si lipsit de coordonare. In Statele Unite, pandemia amana alegerile prezidentiale si conventiile partidelor si nu anunta o posibila schimbare politica majora dupa luna noiembrie.

Intr-un context mai larg, pietele emergente sunt afectate semnificativ de scaderea abrupta a exporturilor de marfuri, a remiterilor si a incasarilor din turism. Pe fondul cresterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de socuri de cont curent ar putea cataliza tulburari politice.

In prezent, companiile se concentreaza asupra continuitatii afacerilor, dar trebuie si sa monitorizeze situatia si sa evalueze riscul expunerii angajatilor lor la noul coronavirus si efectele asupra intregului lor lant valoric. Desi COVID-19 monopolizeaza acum titlurile de presa si a pus in asteptare toate celelalte teme economice si politice geostrategice, subiectul se va stinge si puterea sa va disparea. Companiile ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la urmatorul pas, adica reluarea sau revenirea la un nivel normal al activitatii. Sa inceapa sa faca planuri pentru ceea ce se va intampla dincolo de noua normalitate care va aparea cand pandemia va fi de domeniul trecutului.