Dezbaterile ultimelor saptamani s-au centrat in Romania pe deficitul bugetar, pe iminenta cresterilor de taxe si pe aparitia de noi tipuri de impozite. In plan european, insa, voci de diferite culori politice, aflate in pozitii de conducere in mai multe institutii europene, atrag atentia asupra ”greselii” majore pe care o pot comite guvernele - ”de a intari politica fiscala prea repede” - Laurence Boone, economistul-sef al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, cerand ”mentinerea sustenabilitatii fiscale pe tot timpul perioadei de recuperare” - Consiliul Bugetar European. Si, atunci, ce este de facut? Cum sa finantezi un deficit bugetar in crestere, fara sa tai oxigenul firmelor, ci, dimpotriva, sa le alimentezi arderea?

”Unitate in diversitate”, motto-ul Uniunii Europene, pare sa descrie mai actual si mai fidel decat si-a imaginat cineva politicile fiscale adoptate de statele membre pentru anul 2021. Germania a avut excedent bugetar din 2014, care se ridica in martie 2020 la 50 de miliarde de euro. Romania, in schimb, inregistra cel mai mare deficit din Europa, de 4,6-4,7%, in 2019, an in care doar se vorbea despre apropierea unei posibile crize.

Anul 2021 se va dovedi, insa, unul crucial pentru toti, atat pentru Germania, care pare sa renunte, aproape cu regret, la ”fetisul austeritatii”, dupa cum declara Carsten Brzeski, economist sef ING Germania, cat si pentru Romania, care s-a imprumutat inclusiv in perioade de crestere economica, astfel incat acum 30 de lei din 100 vin din credite.

Polonia. Este statul cel mai aproape de noi ca distanta geografica, care a facut parte, ca si Romania, din blocul estic. Dar, pe langa masurile de deducere a pierderii aferente anului 2020 din veniturile lui 2019 (cele de anul acesta sunt cu cel putin 50% mai mici), Polonia se gandeste la o noua masura menita sa ajute capitalul local si sa stimuleze crearea de locuri de munca - asa numitul ”impozit estonian”.

Concret, firmele sunt taxate doar pentru partea din venitul platit actionarilor sub forma dividendelor. Companiile nu vor plati impozitul pe profit, daca aceste profituri vor fi reinvestite si nu distribuite catre actionari. Cu alte cuvinte, plata impozitului pe profit se va amana pentru momentul in care profiturile vor fi distribuite.

In Polonia, masura este, desigur, implementata pentru a incuraja IMM-urile sa se autosustina prin folosirea profiturilor nedistribuite in operare. Astfel, noul tip de impozit se adreseaza IMM-urilor cu venituri mai mici sau egale cu 50 de milioane PLN (aprox. 11 milioane de euro), care indeplinesc si urmatoarele criterii: nu detin actiuni in alte companii, angajeaza cel putin trei persoane, cu exceptia actionarului, venitul lor pasiv nu depaseste venitul din exploatare si au costuri din investitii. Odata intrati in ”program”, contribuabilii vor plati vreme de patru ani noul impozit. Daca la finele acestui interval continua sa indeplineasca criteriile de eligibilitate, firmele vor mai beneficia de inca patru ani de ”impozit estonian”.

Pana anul acesta, acest tip de impozit era utilizat de SUA, Estonia, Letonia si Macedonia. Recent a fost implementat si de Georgia si se intentioneaza implementarea lui si in Suedia si Germania.

Franta. Planul de 100 de miliarde de euro pentru ”relansare si competitivitate”, anuntat recent de guvernul francez, se bazeaza pe scaderea impozitelor percepute companiilor, in special a celor angajate in productie. Vorbim, in principal, despre o reducere a impozitului pe profit, a contributiilor intreprinderilor si a impozitelor datorate de acestea pe proprietate.

Astfel, in proiectul de buget pentru 2021 aprobat recent de Consiliul de Ministri se vorbeste despre o rata de impozitare de 28% a profitului, ajustata de la 33,3%, pentru companiile care au profituri de pana la 500.000 de euro, in vreme ce intreprinderile ce depasesc aceasta rata de profit vor plati o taxa de 31%.

De aceasta scadere ar beneficia, potrivit oficialilor francezi, 42% dintre intreprinderile de marime medie si 26% dintre marile companii.

Teoretic, la preluarea mandatului, presedintele Emmanuel Macron se angaja la o reducere drastica a ratei de impozit pe profit, de la 33 la 25% pana in 2022, Franta situandu-se cu mult peste media OECD la acest tip de impozit, de 23,6%. Reforma era ceruta de multa vreme de mediul de afaceri francez, foarte nemultumit de ultimul loc ocupat de Franta in Indicele international al competitivitatii fiscale care reflecta povara fiscala mare care apasa companiile locale.

Pentru omul de rand, guvernul francez vrea sa reduca semnificativ nivelurile impozitelor pe veniturile personale, dar si sa elimine complet, pana in 2023, impozitele pe proprietate.

Strategia fiscala a guvernului Merkel prevede oferirea de scutiri de 42,5 miliarde de euro pana la finalul anului 2024. Scutirea de impozite va fi asigurata in cateva moduri diferite. Primul este prin cresterea indemnizatiei si a plafonului pentru care nu se platesc impozite.

Astfel, guvernul federal intentioneaza sa mareasca pragul la 9.696 de euro in 2021 - ceea ce inseamna ca oricine castiga sub acest nivel nu plateste impozit. Indemnizatia este in prezent de 9.408 euro, prin urmare, contribuabilii se pot astepta la o crestere de aproape 3,1 la suta. Guvernul federal intentioneaza, de asemenea, sa abordeze asa-numita “progresie rece”- este ceea ce se intampla atunci cand are loc o crestere a salariilor, care compenseaza doar inflatia, si se aplica pentru statele care au implementat impunerea progresiva. Pentru a contrabalansa, in viitor, potrivit publicatiei Handelsblatt, guvernul doreste sa ajusteze pragurile veniturilor pentru anumite rate de impozitare in conformitate cu inflatia. Daca adaugam toate aceste reduceri fiscale planificate, milioane de oameni din Germania ar putea primi un venit net semnificativ mai mare in 2021 decat anul acesta. Cu toate acestea, merita mentionat si faptul ca se pare ca se doreste cresterea ratelor de contributie la securitatea sociala pentru 2021, iar daca acest lucru se va intampla, ar putea anula economiile realizate.

Italia. Mentinerea cotelor reduse de TVA, prelungirea perioadei de plata a impozitului pe profit pentru anumiti contribuabili, dar si scutirea de la plata contributiilor pentru noii angajati, acestea ar fi, pe scurt, principalele masuri fiscale adoptate de guvernul de la Roma.

Astfel, potrivit unui Decret intrat in vigoare la 15 august anul acesta, dar aplicabil si pentru anii urmatori, se ofera o optiune pentru anumite intreprinderi afectate sa isi creasca valoarea anumitor active si participari comerciale incluse in bilantul perioadei in curs la 31 decembrie 2019, sub rezerva unei garantii (aceasta exclude proprietatile imobile detinute de companiile imobiliare). Se prelungeste pana la 30 aprilie 2021 plata impozitului pe profit de catre contribuabilii care s-au confruntat cu o scadere de cel putin 33% a cifrei de afaceri, comparativ cu aceeasi perioada din 2019.

In plus, pentru cei cu afaceri in turism sau divertisment se ofera o scutire de la plata impozitului local (municipal) pe bunurile imobiliare. Exceptarea totala de la plata impozitelor pe proprietate se va aplica, indeosebi, pentru teatre, cinematografe si sali de concert, si in 2021, si in 2022. Facilitati la plata contributiilor pentru primele sase luni si credite fiscale pentru hoteluri si unitati de angajare sunt alte masuri luate de autoritatile italiene.

Astfel, asa cum se poate lesne vedea, statele nu au apelat la cresteri de taxe, mai ales in contextul in care in Parlamentul European se va dezbate planul comun de relansare economica, unde se vorbeste despre aparitia de noi impozite, in special in zona ”verde - eco” - o taxa pe reziduurile din plastic, taxa pe carbon, extinderea sistemului de tranzactionare a emisiilor, eterna taxa digitala sau taxa pe tranzactiile financiare.

Pentru a putea sustine relansarea economica, si Romania are nevoie de contribuabili cat mai sanatosi economic in aceasta perioada dificila, care se pare ca se va prelungi - criza de sanatate este departe sa se fi sfarsit. In plus, tara noastra are de redresat dezechilibre economice si de recuperat un deficit structural, in conditiile in care nu toate pietele externe sunt stabilizate, iar semnalele privind redresarea economica a statelor nu sunt incurajatoare.

Ne dorim ca guvernul sa inteleaga ca nu este singur si ca mediul de afaceri este gata sa puna umarul - a se vedea cate companii si-au platit impozitele, desi puteau fi amanate, dar si ca statul trebuie sa insoteasca companiile in lupta lor pentru supravietuire - prin ajutoare de stat, facilitati fiscale. De succesul acestui parteneriat depindem toti.