„Somajul tehnic” are sanse sa devina una dintre cele mai folosite sintagme ale anului 2020, subiectul fiind unul de interes major in contextul pandemiei de coronavirus. Informatiile publice ne arata ca aproximativ 1 milion de salariati se afla in acest moment in somaj tehnic, in timp ce aproximativ 250.000 de salariati au incetat relatia de munca, imprejurari fara precedent de la criza economica din 2008 incoace.

Diminuarea veniturilor salariale a afectat o buna parte a populatiei Romaniei, motiv pentru care Guvernul a venit in sprijinul salariatilor afectati de reducerea veniturilor ca urmare a intrarii in somaj tehnic printr-o serie de masuri legislative. Pe langa suportarea unei parti din indemnizatiile de somaj tehnic, Guvernul a reglementat o masura suplimentara de protectie a salariatilor - interdictia temporara a executarii silite prin poprire a indemnizatiilor de somaj tehnic.

Apreciem ca aceasta masura adoptata de executiv pentru sprijinirea populatiei afectate in aceasta perioada delicata este utila, insa nu putem sa nu remarcam ca felul in care executivul a ales sa reglementeze aceasta interdictie poate ridica probleme, care ar putea contraveni insusi scopului pentru care masura a fost edictata - asigurarea subzistentei persoanelor vulnerabile in aceasta perioada.

Ordonanta de urgenta nr. 53/2020 a stabilit la art. IV ca indemnizatiile de somaj tehnic „nu sunt supuse executarii silite prin poprire pe toata durata acordarii lor”, inclusiv pentru o perioada de „60 de zile de la incetarea starii de urgenta”.

Cu toate ca masura este temporara, oferind salariatilor un ragaz de la achitarea in mod silit a datoriilor catre creditori si fiind menita asigurarii mijloacelor de subzistenta pana la reluarea activitatii, aceasta masura poate afecta alte categorii de persoane care ar avea, pe buna dreptate, un interes sa ii execute silit prin poprire pe salariatii aflati in somaj tehnic, pentru a-si asigura la randul lor mijloacele de subzistenta.

Desi imposibilitatea executarii silite a unui debitor poate reprezenta un inconvenient pentru orice creditor, legiuitorul a identificat trei categorii de persoane cu o situatie speciala, si care sunt afectate in mod direct de actuala reglementare:

a) Persoanele fata de care salariatii aflati in somaj tehnic au o obligatie de intretinere

Daca salariatul aflat in somaj tehnic nu isi executa obligatia de intretinere fata membrii familiei aflati in nevoie si care se afla in intretinerea acestuia, iar acestia sunt nevoiti sa o obtina in mod silit, acestia nu vor putea obtine pensia de intretinere prin poprire.

Iar aceste persoane sunt afectate cu atat mai mult cu cat, potrivit Codului muncii, obligatiile de intretinere ar fi in mod normal primele in ordinea de prioritate a sumelor ce pot fi retinute din salarii.

b) Persoanele care au suferit o vatamare corporala din cauza salariatului aflat in somaj tehnic

In cazul in care indemnizatia de somaj tehnic este singurul venit al celui care a cauzat o vatamare corporala unei persoane, persoana vatamata nu va putea apela la executarea silita prin poprire pentru a isi acoperi, de exemplu, cheltuielile de spitalizare sau alte prejudicii suferite.

c) Persoanele care se aflau in intretinerea unei persoane decedate la data decesului

La fel, in cazul in care o persoana decedeaza din cauza faptei unei persoane care beneficiaza de indemnizatie de somaj tehnic, persoanele aflate in intretinerea celui care a decedat nu vor putea executa indemnizatia de somaj tehnic pentru a recupera sumele necesare intretinerii.

Potrivit alin. (2) al art. IV din OUG nr. 53/2020 „masurile de suspendare prevazute la alin. (1) inceteaza la 60 de zile de la data incetarii starii de urgenta”. Pare a fi, deci, vorba despre o cauza temporara de suspendare de drept a executarii silite, popririle urmand sa poata fi continuate dupa 60 de zile de la incetarea starii de urgenta.

Fiind neclar in acest moment daca starea de urgenta va fi prelungita si dupa 15 mai, problema prezentata mai sus s-ar putea prelungi in lunile urmatoare. O astfel de prelungire ar putea avea efecte negative asupra celor care vor fi lipsiti de intretinerea persoanelor care, desi obligate legal in acest sens, nu isi vor executa obligatiile.

O alta neclaritate este legata de aria de intindere a interdictiei de executare. Avand in vedere faptul ca textul OUG nr. 53/2020 face trimitere doar la indemnizatiile prevazute de art. XI alin. (1) din OUG nr. 30/2020, respectiv cele suportate de la bugetul de stat, s-ar putea considera ca sumele reprezentand diferenta dintre ce suporta statul si cat acorda angajatorul ar putea face obiectul executarii silite (posibilitatea angajatorului de a acorda o indemnizatie de somaj mai mare este prevazuta in alin 6 al art. art. XI din OUG nr. 30/2020, text la care OUG 53/2020 nu face referire).

Cu toate acestea, teza finala a art. IV prevede ca interdictia de executare se aplica “indiferent de bugetul din care se suporta indemnizatia”, ceea ce conduce spre concluzia ca legiuitorul delegat a vrut sa excluda totusi de la executare toate indemnizatiile de somaj tehnic, indiferent de cuantumul acesteia si de bugetul din care acestea se suporta, bugetul statului sau al angajatorului.

Guvernul ar fi avut la indemana posibilitatea de stabilire a interdictiei popririi indemnizatiei de somaj tehnic prin modificarea art. 729 alin. (4) din Codul de procedura civila, pentru ca indemnizatia sa poata fi totusi supusa executarii silite prin poprire in situatiile de exceptie de mai sus si respectand in acelasi timp limitarile prevazute de acel text de lege.

Aceasta solutie ar fi permis ca regula salariatilor aflati in somaj tehnic sa se poata bucura de intreaga indemnizatie de somaj tehnic, permitand insa si persoanelor care depind de veniturile pe care le incaseaza acesti salariati sa isi poata asigura subzistenta.

In Parlament exista inca din data de 2 aprilie 2020 o propunere legislativa pentru modificarea Codului de procedura civila, astfel incat interdictia de poprire a indemnizatiei de somaj tehnic sa nu fie aplicabila in cazul sumelor „datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel”.

In cazul adoptarii si promulgarii ei, va rezolva aceasta propunere legislativa problemele identificate? Apreciem ca raspunsul este negativ, pentru ca art. 729 alin. (4) din Codul de procedura civila, inclusiv in varianta in vigoare in acest moment, ofera posibilitatea ca prin legi speciale sa se deroge de la posibilitatea popririi sumelor in situatiile de exceptie (revenindu-se, deci, la regula). Or, o astfel de lege speciala este insasi OUG nr. 53/2020.

Prin urmare, daca propunerea legislativa ar intra in vigoare in forma propusa de initiator, nu ar rezolva problema decat dupa implinirea celor 60 de zile de la incetarea starii de urgenta - altfel spus, vor putea fi executate silit prin poprire doar indemnizatiile salariatilor care vor intra/ ramane in somaj tehnic dupa trecerea celor 60 de zile, ca urmare a crizei economice care se prefigureaza.

Cu toate acestea, in procesul de aprobare a Ordonantei 53/2020, Parlamentul ar putea abroga dispozitiile art. IV din OUG nr. 53/2020, pentru ca obligatiile de somaj tehnic sa poata fi executate silit prin poprire de catre categoriile de persoane precizate mai sus inainte de implinirea celor 60 de zile, astfel incat sa isi poata asigura si ele mijloacele de subzistenta la care sunt indreptatite ori, dupa caz, sa isi acopere in timp util prejudiciile grave care le pot pune in dificultate.

Asa cum Guvernul ori Parlamentul au intervenit pana acum pentru acoperirea deficiente ale ordonantelor de urgenta adoptate in contextul prezentei stari de urgenta, apreciem necesara o interventie legislativa pentru a remedia si aspectele prezentate in cuprinsul acestui articol.

Pana la acel moment, este de asteptat ca in practica textele de lege analizate mai sus sa fie interpretate in mod diferit, in functie de situatia specifica din fiecare speta.