Recentele fluctuatii semnificative ale cursului dolarului, impreuna cu evolutia randamentelor bondurilor, anunta o perioada plina de provocari, in care este de asteptat ca pietele financiare sa reactioneze la riscul tot mai mare de recesiune pe care economia il prezinta. In absenta unor masuri eficiente pentru a calma inflatia, stabilitatea relativa a cursului valutar poate fi asociata cu calmul dinaintea furtunii.

Firmele romanesti trebuie sa isi ia masuri solide de prevenire a riscului valutar, in conditiile in care fluctuatiile din pietele financiare tind sa se accentueze pe masura ce problemele economice se acutizeaza, afirma analistii de la Moneycorp Romania.

Costurile creditarii, inflatia de doua cifre, costuri tot mai mari cu utilitatile (energie, gaze, carburanti), cu materiile prime, scaderea creditului furnizor accentueaza constant neincrederea in economie.

Insa printre putinele repere de stabilitate din ultimii 2 ani s-a aflat cursul valutar EUR-RON, moneda nationala avand o volatilitate foarte limitata. (Curs BNR EURRON 3 Ianuarie 2022 – 4.947 vs Curs BNR EURRON 25 Noiembrie 2022 4.9250).

Aprecierea semnificativa a dolarului din ultima perioada, la un nivel istoric in fata leului (5.1794 Curs referinta BNR in data 28 Septembrie 2022) a creat insa multe semne de intrebare, legate de evolutia pietei valutare in contextul accentuarii problemelor macroeconomice la nivel mondial. Pe de alta parte, in data de 5 Septembrie 2022, leul se apreciase in fata Euro la un minim al anului, fiind cotat de BNR la 4.8215.

,,Evolutia dolarului in fata leului din ultima perioada are in principal conotatii externe, independente de situatia din Romania. Odata cu accentuarea efectelor economice regionale, pe fondul temerilor de escaladare a conflictului din Ucraina, cumulata cu decizia FED de a creste dobanda cheie, investitorii si actorii institutionali au migrat puternic catre USD, moneda considerata a fi un plasament mai profitabil si mai sigur decat Euro’’, afirma Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp Romania.

Potrivit analistilor, este foarte probabil ca evolutia monedei americane sa continue pe acelasi trend volatil, cu intervale mari de variatie in perioade scurte de timp, in conditiile in care problemele din Europa se pot agrava pe masura ce ne indreptam catre anotimpul rece.

,,Multi investitori vad Europa vulnerabila fata de efectele crizei energetice, mai ales in contextul sezonului de iarna. Limitarea si chiar oprirea livrarilor de gaze din Rusia, embargoul la adresa petrolului rusesc ce intra in vigoare in 5 decembrie, risca sa creeze provocari suplimentare pentru economiile europene, dependente in mare masura de resursele energetice rusesti’’, adauga Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer Moneycorp.

 

Dincolo de evolutia fluctuanta a dolarului, pentru Romania conteaza foarte mult dinamica cursului Euro-Leu, in conditiile in care marea majoritate a comertului extern al tarii noastre se desfasoara in Euro.

,,Pentru ca avem o economie euroizata, referinta Euro este mult mai relavanta decat cea a USD, moneda americana avand si ea rol semnificativ in sectoare cheie de energie si comert exterior, mai ales cu China. Ne intereseaza Euro pentru ca principalii nostri parteneri comerciali sunt Germania, Franta, Italia si Spania, unde exportam si de unde importam in Euro’’, a completat Claudiu Ghebaru.

Potrivit analistilor, aprecierea Leului in fata Euro, din ultima vreme, are atat cauze externe cat mai ales interne.

Cresterea economica anuntata de INS pentru primele trei trimestre a reprezentat un semnal ce a influentat in mod pozitiv perceptia investitorilor in privinta Romaniei.

Totodata intrarea fondurilor din PNRR au condus implicit si la cresterea rezervelor BNR, astfel ca si acest aspect a contribuit la stabilitatea cursului.

Din pacate, in urma cu cateva zile, Institutul National de Statistica a revizuit cresterea economica initiala de 5.3% la 1.5% din primul trimestru.

In consecinta, in acest moment, cursul de referinta EURRON a revenit pe crestere, dupa ce, pe 14 noiembrie a atins nivelul de 4.8982, in ziua premergatoare revizurii.

Un semnal pozitiv este ca, de la inceputul anului, volumul investitiilor straine a crescut cu peste 50%, in comparatie cu aceeasi perioada din 2021. Investitii straine semnificative au fost consemnate in agribusiness, IT&C, retail, auto si sectorul logistic, in focus aflandu-se Bucuresti-Ilfov, Oradea, Cluj, Timisoara si Brasov.

O alta explicatie are legatura cu perceptia investitorilor in privinta monedei europene, in contextul economic actual, afectat de inflatia fara precedent din zona euro si mai ales de efectele crizei energetice in contextul razboiului din Ucraina.

,,Perspectivele sunt amplificate si de modul in care BCE actioneaza in lupta contra inflatiei din zona euro, cresterea necesara a dobanzilor avand un dublu impact – este de natura sa reduca inflatia insa, in acelasi timp risca sa afecteze semnificativ economia europeana, urmare a cresterii costurilor de finantare si temperarii consumului. Un mare semn de intrebare este remarcat si in privinta efectelor deciziilor BCE in ceea ce priveste situatia financiara a unor tari precum Italia, Portugalia si Spania, unde nivelul datoriilor publice a atins un nivel ingrijorator, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp Romania.

,,Aceste ingrijorari au dus, in ultimele luni, la o slabire conjuncturala a monedei europene si o apreciere a dolarului, in contextul in care SUA sunt vazute ca fiind mai putin afectate de actualul context, avand in vedere mai ales disponibilitatea resurselor de gaze, petrol si energie de care Europa duce lipsa’’, arata analiza Moneycorp.

Perceptia investitorilor in privinta monedei europene este afectata, totodata, de scaderea consumului la nivel european pe fondul deprecierii puterii de cumparare dar si de temerile privind evolutia comertului international, mai ales in relatia cu China, principalul exportator al lumii.

,,China trece printr-o perioada de convulsii economice, pe fondul crizei COVID, iar efectele economice se simt in dificultatile din lanturile de aprovizionare, in cresterea costurilor operationale in comertul international si in scaderea importurilor din UE, mai ales din Germania, al doilea mare exportator al lumii si pentru care piata chineza reprezenta un asset extrem de important’’, arata analiza Moneycorp.

 

Pe 25 noiembrie, un Euro este cotat la BNR 4,9250 lei, in timp ce moneda americana este cotata la 4,7278 lei, dupa ce anterior trecuse de 5 lei. Ce ne asteapta in aceasta iarna pe piata valutara?

,,Totul depinde de evolutia contextului international, de masurile pe care autoritatile europene le vor lua in perioada urmatoare. Nu este exclus ca dolarul sa se aprecieze din nou in fata euro daca problemele economice ale UE nu vor fi tratate eficient, de la inflatie la problema energetica’’, completeaza Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

,,Deciziile privind gestionarea crizei energetice se vor afla in prim-plan. In plus, perceptia investitorilor privind moneda euro va fi influentata de modul in care BCE va gestiona inflatia, din perspectiva dobanzilor. In esenta, mergem pe o gheata extrem de subtire, situatia fiind de natura sa baleeze dintr-o zona pozitiva in cea negativa in foarte scurt timp, mai ales in contextul razboiului, cumulat cu cresterea dobanzilor la nivel global’’, a mai declarat acesta.

Potrivit analistilor Moneycorp, in cel mai bun scenariu, moneda europeana s-ar putea aprecia intr-un orizont de 4-6 luni, iar in cel mai negru scenariu, cu o recesiune la nivel european si o iarna dificila din punct de vedere energetic, euro risca sa isi continue evolutia negativa in cel de-al doilea semestru din 2023.

De la inceputul anului, Leul s-a apreciat in fata Euro cu 0.15%, insa fata de dolar a pierdut nu mai putin de 9%, inregistrand insa o depreciere maxima de 19% in data de 28 Septembrie 2022, cand acesta a fost cotat la 5.1794.

 

Lectia celor doi ani de COVID, perioada marcata de incertitudine si de reorganizarea multor business-uri, a fost un dus rece, dar necesar pentru mediul de afaceri romanesc.

Pusi in fata unor realitati economice greu de anticipat, precum efectele razboiului si criza energetica, oamenii de afaceri si-au recalibrat strategiile investitionale, iar riscul valutar a devenit unul dintre reperele cele mai importante.

Dovada ca perceptia din primavara a investitorilor chestionati de Moneycorp intr-un barometru de opinie, s-a dovedit a fi una realista.

Intrebati care sunt cele mai mari pericole pentru economia romaneasca, in urmatoarele sase luni, 33.3% din executivii companiilor treceau, pe primul loc, inflatia – cresterea preturilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflatiei, investitorii erau preocupati de scaderea vanzarilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea in insolventa/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea razboiului (10,5%).

Printre masurile luate de mediul de afaceri pentru a preintampina si a contracara efectele crizei, s-a aflat si gestiunea riscului valutar.

,,Cei care au apelat la instrumentele de acoperire a riscului valutar au fost protejati de fluctuatiile semnificative din piete. Este un semnal pozitiv care demonstreaza ca firmele romanesti inteleg nivelul de rezilienta pe care instrumente precum contractele de tip forward si optiunile le pot oferi’’, a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp Romania.

Potrivit expertului, firmele care ignora importanta implementarii unei strategii de risc valutar, mai ales in contextul inflatiei si crizei energetice risca sa ramana expuse unor riscuri importante aduse de volatilitatea crescuta a cursului de schimb, cu efecte negative majore asupra marjei comerciale si a situatiei financiare generale a companiei.

,,Contractele de tip FORWARD derulate de companii, le permit acestora sa gestioneze activ provocarile cauzate de variatiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, in esenta, tranzactionarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar si predictibilitate” mai adauga Sebastian Bacioiu.

 

Evolutia cursului valutar anunta o perioada de incertitudine majora in economie, arata analiza Moneycorp. Iar celelalte date oficiale vin sa contureze un tablou economic plin de provocari.

Chiar daca economia a crescut in primele trei trimestre din 2022, usor contrar asteptarilor, datele Institutului National de Statistica indica faptul ca industria si comertul exterior au contribuit negativ la crearea PIB.

,,Productia industriala isi pierde din potential, comertul cu amanuntul – principalul motor al economie- da semne de incetinire, iar sectoare importante precum constructiile vin cu vesti ingrijoratoare. Ne indreptam, asa cum estimeaza si Banca Nationala, catre o stagnare economica care, in contextul inflatiei, ne poate duce spre o accentuare a crizei economice’’, arata analiza Moneycorp.

,,In 2023 am putea evita recesiunea daca vom fi capabili sa atragem toate fondurile europene disponibile si sa mizam pe investitii. Autoritatile trebuie, de pe acum, sa isi contureze un plan bine structurat de investitii, de cheltuieli publice, si sa gaseasca cele mai eficiente solutii pentru a sprijini mediul de afaceri’’, a completat Cosmin Bucur.

Potrivit celui mai recent barometru Moneycorp, cei mai multi dintre executivi chestionati (33.3%) vad o stabilizare a factorilor de risc precum inflatia si cresterea dobanzilor abia in a doua parte a anului viitor, in timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimisti, indicand un prim semnal pozitiv pe aceasta zona abia in primul semestru din 2024.

Dincolo de masurile luate de Banca Nationala cu privire la nivelul dobanzii de referinta, intervievatii din cadrul barometrului Moneycorp vad un rol semnificativ in politicile publice practicate de guvern. Intrebati care ar fi masurile pe care statul ar trebui sa le ia pentru a echilibra situatia economica, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai multi dintre manageri (33%)au indicat ,, Restructurarea aparatului bugetar si digitalizarea’’ drept principalele decizii necesare in actualul context.