Controalele Administratiei Fondului de Mediu (AFM) s-au finalizat in 69% dintre cazuri cu impunerea unor obligatii de plata suplimentare, releva rezultatele unui sondaj realizat de PwC Romania privind impactul legislatiei de mediu. Totusi, 33% dintre respondenti au spus ca au avut un control din partea AFM in ultimii cinci ani. Legislatia de mediu a fost substantial modificata in a doua parte a anului trecut si la inceputul acestui an, in principal, pentru a fi aliniata cu prevederile europene in domeniu.

“Modificarile legislative au impact asupra intregului lant implicat in managementul deseurilor si, in special, asupra operatorilor economici care introduc pe piata nationala bunuri ambalate si/sau ambalaje de desfacere. Fiind vorba de obligatii complexe, cu particularitati de la caz la caz in functie de tipul de activitate, companiile se confrunta cu unele dificultati in punerea acestora in practica, expunandu-se riscului de a suporta sume suplimentare in cazul unor controale. In acest context, companiile pot lua anumite masuri de preventie, precum schimbarea procedurilor interne, renegocierea contractelor cu furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii din domeniul gestionarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, intocmirea documentatiei astfel incat sa respecte noile reguli”, declara Daniel Anghel, Partener si Lider al departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC Romania.

Sondajul si-a propus sa obtina o imagine de ansamblu asupra modului in care companiile sunt afectate de modificarile legislative in domeniul contributiilor datorate la Fondul pentru Mediu, precum si asupra consecintelor pe care le au inspectiile de mediu pentru operatori.

Respondentii au putut selecta mai multe variante de raspuns, trei categorii de implicatii intrunind marea majoritate a raspunsurilor:

- 89% au indicat volumul ridicat al obligatiilor de raportare, activitate care presupune un consum important de resurse

- 77% - costurile semnificative generate de indeplinirea obiectivelor anuale de valorificare/reciclare a deseurilor de ambalaje

- 54% necesitatea alocarii de resurse umane suplimentare

Sondajul a vrut sa identifice si care sunt cele mai frecvente categorii de obligatii care le revin participantilor. Potrivit raspunsurilor, majoritatea datoreaza mai multe tipuri de contributii, respectiv:

- 74% dintre respondenti, in special din industriile farmaceutica, produse industriale si auto, datoreaza contributia pentru bunuri ambalate introduse pe piata nationala

- 57% - contributia pentru emisii de poluanti in atmosfera, in special din industriile auto, farmaceutica, telecomunicatii si produse industriale

- 43% ambalaje de desfacere introduse pe piata nationala, in special din industriile farmaceutica si telecomunicatii

- 40% - vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase, in special din industriile auto si telecomunicatii

- 40% - echipamente electrice si electronice, in special din industriile IT, telecomunicatii si farmaceutica

- 29% - baterii si acumulatori portabili

- 17% - pungi si sacose pentru cumparaturi, cu maner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obtinute din resurse neregenerabile (ecotaxa)

In ceea ce priveste modul de indeplinire a obligatiilor legale privind gestiunea deseurilor de ambalaje, 29% dintre participanti, majoritar din retail, auto si produse industriale, au spus ca apeleaza in totalitate la ajutorul Organizatiilor de transfer de responsabilitate (OTR), iar 71% au indicat si o componenta individuala in indeplinirea acestor obligatii.

33% dintre respondenti au spus ca au avut in ultimii 5 ani un control de mediu. In cazurile celor verificati, doua categorii de nereguli au fost preponderent identificate de inspectori:

- 46% dintre respondenti au aratat ca inspectorii au identificat ca nu au fost declarate toate ambalajele aferente bunurilor introduse pe piata nationala

- 31% au mentionat lipsa trasabilitatii in cazul indeplinirii obiectivelor de reciclare/valorificare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in mod individual

De remarcat este ca 31% dintre respondentii care au avut un control, provenind mai ales din industriile auto si farmaceutica, au precizat ca inspectorii nu au gasit nereguli.

In cazurile a 69% dintre respondentii verificati, inspectorii au stabilit si sume suplimentare de plata. Conform raspunsurilor, valorile acestor sume au fost:

- 31% au indicat sume cuprinse intre 100 mii si 300 mii lei

- 15% - intre 700 mii lei si 1 milion lei

- 15% - de pana la 50 mii lei

- 8% - intre 50 mii lei si 100 mii lei