Desi ne-am obisnuit in ultimul an ca vestile fiscale sa vizeze amanari la plata, scutiri si chiar amnistii, nu ar trebui sa ne surprinda intentia guvernului, asumata in documentul cu obiectivele din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), transmis Comisiei Europene, de a elimina lacunele si distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care sa obtina venituri bugetare.

Obiectivele de politica fiscala bugetara ale guvernului decurg din doua mari necesitati: pe de o parte de a realiza consolidarea fiscala, implicit de a spori incasarile bugetare, iar pe de alta parte de a regla cadrul fiscal, afectat in ultimii ani de numeroase derogari care au subminat stabilitatea si transparenta acestuia si au condus la o colectare a taxelor de la o baza tot mai restransa de contribuabili.

Diversele exceptari din ultimii ani fie ca a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contributii sociale ori TVA au fost acordate in general ad hoc, fara analize de impact pe termen mediu si lung, nu numai asupra bugetului, ci si a economiei in ansamblu. De analize post implementarea legislatiei, desigur, nici nu s-a mai pus problema. Or, ar trebui sa avem aceeasi masura cand judecam politicile fiscale, si atunci cand sunt introduse majorari sau taxe noi, dar si atunci cand sunt eliminate sau diminuate.

Prin urmare, orice discutie despre schimbarea legislatiei fiscale ar trebui sa aiba loc pe principiile echitatii, transparentei si predictibilitatii. Conform obiectivelor din PNRR in domeniul fiscal, aparute public, guvernul are in vedere: o analiza ampla a sistemului fiscal pentru a identifica distorsiuni si zone din care statul sa obtina venituri, mai ales in ce priveste impozitul pe profit, impozitul pe venit si contributiile sociale, inghetarea numarului de bunuri si servicii la care statul percepe cote reduse de TVA (de 9%) sau cote foarte reduse de TVA (5%), retragerea graduala a stimulentelor fiscale excesive, mai ales in ce priveste impozitul pe profit, impozitul pe venit si contributiile sociale, revizuirea principiilor impozitarii proprietatilor, in principal in ce priveste regimurile diferite de impozitare in functie de natura proprietarului, persoana fizica sau persoana juridica.

Aceste intentii de modificare a Codului fiscal sunt dublate de alte obiective in domeniul administrarii fiscale care ar urma sa contribuie, printr-un proces masiv de digitalizare, la cresterea colectarii.

Chiar daca guvernul ne da o serie de indicii cu privire la capitolele din Codul fiscal care se afla in analiza pentru eliminarea distorsiunilor si lacunelor, este greu de anticipat care dintre cele aflate in legislatie vor disparea pentru ca asteptarea este ca deciziile sa fie fundamentate pe evaluarea impactului pe care actualele prevederi le au atat pentru buget, cat si pentru domeniile sau categoriile de contribuabili carora li se adreseaza. Doar punand in balanta costurile si beneficiile se va putea ajunge la concluzii pertinente si acceptate de mediul de afaceri si de cetateni.

Uitandu-ne, in particular, la cele patru capitole mentionate: impozitul pe venit, cel pe profit, contributii sociale si TVA, remarcam ca in ultimii ani au fost intens modificate.

In primul rand, s-a renuntat la cota unica prin diminuarea ratei de impozit pe venit la 10% si introducerea unor rate diferite (cum ar fi de 5% la dividende sau 3% la transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal), in timp ce la contributiile sociale au fost perpetuate exceptiile de la plata si, totodata, au fost adaugate unele noi.

De scutirea de la impozitul pe venit beneficiaza salariatii din IT, cercetare-dezvoltare si inovare, HoReCA si constructii. Asa cum aratam anterior, este nevoie de o evaluare temeinica a efectului acestor facilitati in ansamblu, atat din perspectiva bugetului, cat si a contributiei lor la PIB, inainte de a fi luata orice decizie. De exemplu, ponderea sectorului IT in PIB a urcat de la 4,4% in 2010 la 7% in 2020, in timp ce pentru domeniul cercetare-dezvoltare, Romania aloca in jur de 0,5% din PIB, conform Eurostat, de 4 ori mai putin decat media statelor membre. Avand in vedere ca viitorul economiei depinde de capacitatea de a crea produse si servicii cu valoare mare, facilitatile fiscale ar avea rolul de a sprijini companiile care vor sa dezvolte aceste activitati. Pe langa scutirea de impozit pe venit, in Codul fiscal exista alte facilitati fiscale (deducerea suplimentara a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit si scutirea integrala de la plata impozitului pe profit pe o perioada de zece ani pentru companiile care desfasoara exclusiv activitati de cercetare-dezvoltare) care ar putea impulsiona activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare, dar care nu au putut fi puse in aplicare pentru ca lipseste legislatia secundara.

In ceea ce priveste impozitarea companiilor, observam ca impozitul pe profit a ajuns sa fie datorat, conform datelor ANAF din 2020, de circa 118 mii de persoane juridice, fata de 200 mii in 2016, de exemplu. In schimb, numarul microintreprinderilor a explodat, de la 500 mii in urma cu cinci ani in urma, la aproximativ 800 de mii in prezent. Daca ne gandim ca in 2013 plafonul pentru microintreprinderi era de 65.000 euro, iar in 2017 urcase la 1 milion de euro, este evident cum s-a ajuns aici. Intr-adevar, un sistem simplu si putin impovarator este de dorit pentru categoria firmelor mici, insa pare ca pe parcurs scopul initial a fost deturnat.

In acelasi timp, acest impozit a mai produs o situatie neprevazuta atunci cand s-a introdus impozitul specific - de asemenea luat in considerare pentru firmele mici din Horeca. Majorarea pragului pentru micro a facut ca cele mai multe societati din Horeca sa intre in categoria platitorilor de impozit pe veniturile micro, in timp ce impozitul specific a ramas pentru marile hoteluri si restaurante. Pe scurt, actualele derogari, exceptii la capitolele impozit pe venit, contributii si impozit pe profit sunt:

Exista doua exceptii: impozitul pe veniturile microintreprinderilor si impozitul specific pentru Horeca

- Impozitul pe veniturile microintreprinderilor este datorat de persoanele juridice care au venituri anuale totale de pana la un milion de euro echivalent in lei. Cotele de impozit sunt de 1% pentru microintreprinderile care au unul sau mai multi salariati si 3% pentru cele care nu au salariati.

- Impozitul specific este aplicabil in sectorul Horeca, formulele de calcul fiind stabilite pe criterii diferite in functie de codul CAEN al societatii. De mentionat, ca in contextul pandemiei, sectorul Horeca beneficiaza temporar de scutire de impozit specific.

- Se aplica scutire de impozitul pe venit de 10% pentru salariatii din domeniile IT, cercetare-dezvoltare si inovare, HoReCA si constructii.

- Pentru drepturile de autor si veniturile din chirii, impozitul pe venit de 10% se aplica dupa deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 40%.

- Impozitul pe venit este de 5% pentru veniturile din dividende, 3% pentru venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal (impozitarea survenind doar peste plafonul neimpozabil de 450.000 lei), cote progresive de impozitare care pornesc de la 1% pentru veniturile din jocuri de noroc.

- Salariatii din sectorul constructiilor beneficiaza de scutire pentru contributia de asigurari sociale de sanatate si o reducere a contributiei de asigurari sociale (pensie) pana la 21,25%.

- Pentru veniturile din activitatile independente, drepturi de proprietate intelectuala, chirii, investitii, activitati agricole, alte surse, contributiile sociale se aplica plafonat, respectiv la o baza care nu depaseste plafonul anual de 12 salarii minime brute pe tara.

- In cazul drepturilor de autor se acorda scutire de la contributiile de asigurari sociale si de sanatate daca persoanele care le realizeaza sunt si salariate.

In cazul TVA au fost adoptate reduceri in mai multe etape si pentru diverse produse si servicii. Prima diminuare de impact a avut loc la jumatatea anului 2015 pentru produsele din paine si panificatie, iar a doua masura a fost scaderea cotei standard de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016. Tendinta insa a continuat, cu scaderea cotei standard cu un alt punct procentual de la 1 ianuarie 2017, precum si cu aplicarea de cote reduse pentru alte categorii de bunuri si servicii. In acest interval, ponderea incasarilor din TVA in PIB a coborat, de la 8% din PIB in 2015 pana la 6,2-6,5% in 2017, 2018, 2019. Romania a continuat sa ocupe in acesti ani primul loc in UE in clasamentul privind deficitul de incasare a TVA, cu 35-36%, insemnand ca peste o treime dintre veniturile care ar fi trebuit sa fie colectate din TVA nu ajung in buget.

Per total buget veniturile fiscale (deci fara contributiile de asigurari) se situeaza la circa 26% din PIB fata de o medie europeana de 40% din PIB. Decalajul provenit din evaziune, frauda, dar si din colectarea deficitara pentru ca ANAF are sisteme tehnice, dar si proceduri neadaptate erei digitale si asta se reflecta in nivelul serviciilor publice oferite.

In concluzie, obiectivele PNRR necesita o monitorizare atenta pentru a urmari transpunerea practica, mai exact cum vor fi evaluate actualele prevederi, cum va fi masurat impactul astfel incat sa depasim arbitrariul, modificarile ”peste noapte” si sa obtinem un cadrul fiscal mai echitabil si mai predictibil pentru toti platitorii.