Agenda Constructiilor
Miercuri, 03 Iunie 2020
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - PwC: Implicatiile efectului de ”shutdown” in economie
PwC: Implicatiile efectului de ”shutdown” in economie
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 30 Mar 2020 13:35
Statele din intreaga lume se confrunta cu o contractie semnificativa a activitatii economice, care s-ar putea prelungi pana la finalul primului semestru al anului, dupa estimarile analistilor economici.
Asa numitul efect de tip “shutdown”, si anume sistarea partiala sau totala a activitatilor economice pentru a preveni raspandirea COVID-19, are consecinte pe termen scurt si lung atat la nivel micro, cat si macroeconomic, scotand la iveala multe ineficiente. Un studiu recent realizat de PwC SUA arata ca 80% dintre directorii financiari sunt ingrijorati de recesiunea generata de COVID-19, 54% considera ca efectul asupra bunului mers al operatiunilor va fi semnificativ, iar 58% se asteapta la scaderi considerabile ale veniturilor.
 
Efectul de „shutdown” va contura insa o serie de masuri pe care atat societatile, cat si statul trebuie sa le ia in calcul in timpul si post-pandemie, pentru a-si pastra si optimiza activitatea, dar si pentru a pune umarul la problemele umanitare ridicate de pandemie. Iar primele masuri pe care le-am vazut in ultimele saptamani a fost reprofilarea sau extinderea activitatii, adoptate de tot mai multi producatori. La nivel local avem exemple precum producatorul de confectii Braiconf care a inceput productia de masti de protectie si companiile de cosmetice Farmec Cluj si Gerocossen care produc si geluri igienizante. Din exemplele globale mentionam General Motors care a anuntat ca va produce ventilatoare pentru terapie intensiva, compania de bunuri de lux LVMH geluri dezinfectante, iar H&M masti de protectie pentru spitale.
 
In situatii de criza liderii companiilor trebuie sa poata identifica cat mai precis care sunt cele mai mari riscuri la care se expune afacerea si care vor avea cel mai mare impact asupra acesteia, cum ar fi, de exemplu, lipsa fortei de munca, perturbarea lanturilor de aprovizionare cu materii prime, materiale si subansambluri, sau de distributie, imposibilitatea de a calatori in scop de afaceri, actiunile viitoare ale competitiei din piata etc.
 
Majoritatea companiilor au experimentat crize de-a lungul timpului, fara a o pune la socoteala pe cea financiara globala din 2007-2009, dar cea generata de pandemie este total diferita: cu multa incertitudine si necunoscute. Sondajul Global Crisis 2019 realizat de PwC la nivel global arata ca peste doua treimi (69%) dintre liderii de organizatii au experimentat cel putin o criza corporativa in ultimii 5 ani, numarul mediu de crize experimentate fiind de trei. Aproape toti respondentii (95%), inclusiv cei care nu au raportat o criza in ultimii cinci ani, estimau ca se asteapta sa fie loviti de o criza in viitor. In acelasi timp insa, un studiu realizat de Harvard Business Review intre anii 2006 – 2017 arata ca directorii executivi (CEO) ai multor companii din SUA petrec doar 1% din timpul lor in scopul gestionarii crizelor. Acest lucru s-a schimbat sau cu siguranta se va schimba dupa criza COVID-19, in sensul in care companiile vor aloca mai mult timp pentru a avea un plan de raspuns si de continuitate in situatii de criza. Alte schimbari potentiale ar putea fi:
  • Identificarea deficientelor in cadrul proceselor si controalelor interne si reducerea/remedierea acestora prin modificarea procesului si/sau a controalelor, inclusiv prin automatizari.
  • Adaptarea la teleworking (o tendinta in crestere la nivel global) si actualizarea sistemelor IT aferente necesare sustinerii acestei activitati.
  • Masuri de monitorizare a angajatilor in situatii de lucru de la domiciliu, respectiv de educare a angajatilor cu privire la pericolele criminalitatii cibernetice (ex: tentativele de phishing) si a fraudelor de tip social.
 
La ce alte riscuri mai sunt expuse companiile in aceasta perioada: riscul de frauda (e.g. furtul de date, fraude cibernetice si sociale, raportarea frauduloasa/contabilitatea creativa, frauda in achizitii, furtul de bunuri si de bani, fraude legate de plati salariale) si riscul de neaplicare a procedurilor si controalelor, inclusiv riscul de neaplicare a normelor de calitate si a reglementarilor aplicabile companiilor (ex. legislatia primara si secundara pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, legislatia si reglementarile anticoruptie, regulamentul privind masurile de securitate referitoare la riscurile operationale si de securitate si cerintele de raportare aferente serviciilor de plata, regulamentul privind protectia datelor, etc).
 
De asemenea, riscurile cresc pe fond de presiuni personale si profesionale, cum ar fi frica de a pierde jobul, motivatii rezultate din taieri sau reduceri de salarii, perceptii de nedreptate sau comportamente neetice, etc. Acest lucru poate avea consecinte imediate si/sau pe termen lung, atat din perspectiva interna, cat si din perspectiva externa, iar consecintele pot conduce, printre altele, la amenzi si penalitati de la autoritati, investigatii ale organelor de reglementare, dosare penale, implicatii reputationale si de imagine.
 
Trei recomandari pe timp de criza
  • Planificarea si monitorizarea continua a activitatii si a riscurilor: Este necesara asigurarea unei capacitati puternice de gestionare eficienta a incidentelor pentru reducerea efectelor negative asociate, pentru a asigura coerenta strategiei firmei cu cea a guvernului si pentru a continua asigurarea, dupa caz, a infrastructurii critice nationale (ex: furnizorii de electricitate). Revizuiti planurile de continuitate, dezvoltati diferite scenarii pe care sa le testati si prin care sa monitorizati continuu activitatea. De asemenea, este important sa fiti vigilenti si sa monitorizati riscurile inerente asociate unei situatii de criza, inclusiv riscurile de frauda, atat interne cat si externe, si riscurile de neconformitate cu normele si reglementarile aplicabile.
  • Comunicare eficienta: Comunicarea trebuie sa fie bazata pe informatii factuale pentru a gestiona perceptiile, pentru a reduce dezinformarea si panica asociate, si pentru a reduce eventuale daune.
  • Informarea continua: Captarea informatiilor corecte si verificarea veridicitatii acestora sunt vitale. Informatiile de incredere stau la baza planificarii pe timp de criza, si permit organizatiilor sa ia decizii in cunostinta de cauza.
 
Articol semnat de Ana Sebov (foto) si Ovidiu Toader, reprezentanti PwC Romania
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
COVID-19TeraSteelC4E FORUMACADALLBIM
ROCKWOOL 196
A aparut editia
MAI 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere